Doctorul Aristide Serfioti s-a născut pe 20 iulie 1828 la Hydra (în Grecia), fiind fiul Mariei și lui Chiriac Serphiotis. A urmat școala și liceul în Grecia și a absolvit Medicina în Germania, la Munchen. După ce a profesat la Viena s-a mutat în Moldova, iar în mai 1853 s-a stabilit la Galați. Un an mai târziu a devenit medic de batalion, cu grad de locotenent, la Garnizoana Galați. În 1857 a fost numit șef al Spitalului Militar, cu grad de colonel. În decembrie 1862 a devenit membru al Consiliului de Igienă și Salubritate al orașului Galați. Între 1863 și 1867 a fost epitrop al Spitalului „Sfântul Spiridon”. Împreună cu alți medici a înființat Societatea medicală din Galați în 1863 după un model bucureștean, fiind și președintele acesteia între 1868 și 1881. A condus Comitetul Crucii Roșii, adunând fonduri pentru îngrijirea soldaților români răniți în Războiul de Independență. În urma activității de pe front a fost decorat cu „Steaua României” în grad de ofițer (1878), cu ordinul „Coroana României” în grad de comandor, cu ordinul rus „Sfântul Stanislav” în grad de comandor, cu cel prusac „Coroana Prusiei” și cu ordinul turcesc „Medgidie” în grad de comandor (1892). În 1869 a primit de la guvernul francez „Legiunea de Onoare” iar în 1880 a primit o medalie omagială de la Societatea franceză de binefacere. A demisionat din armată în 1870 și a profesat ca medic civil la Spitalul „Elisabeta Doamna – Caritatea gălățeană” până în 1899. A fost principalul inițiator al construirii acestui spital, făcând parte din primul comitet de administrație ca vice-președinte. Iar între 1900 și 1901 a fost medic primar al Spitalului „Sfântul Spiridon”. În memoria lui Aristide Serfioti, Spitalul Militar de Urgență din Galați îi poartă numele.
În 1878, imediat după război, doctorul Serfioti a cumpărat de la familia postelnicului Iancu Ghica moșia Calica (actualul cartier Filești), unde a ridicat în 1880 biserica „Sfânta Treime”. A locuit într-un imobil aflat pe strada Domnească la numărul 52, construit în 1867 de arhitectul Comisiei Europene a Dunării, Oscar Swab. Casa sa a fost locul de întâlnire al lojei masonice „Discipolii lui Pitagora”, pe care doctorul Serfioti a înființat-o în 1865, în componența căreia se găseau în principal greci și evrei. Statutul înființării Comitetului Filantropic „Discipolii lui Pitagora” (pe care s-au pus bazele lojei) a fost semnat pe 21 octombrie al acelui an de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, statut care se află în prezent în arhiva Bibliotecii V.A. Urechia din Galați. Pe 26 iulie 2014 s-a înființat prima lojă de cercetări masonice în Galați (orașul în care a fost înființată în 1733 prima lojă masonică din România), ritualul fiind realizat de Marele Maestru al Marii Loje Naționale a României în fosta casă a doctorului Serfioti. Site-ul cuvantmasonic.ro susține că această casă, cavoul și activitatea doctorului „sunt marcate de simboluri masonice, gesturi masonice etc.”. Nu știm dacă statuile din exteriorul casei fac parte din acele simboluri masonice, dar sunt mari șanse să aibă semnificații ascunse.
În perioada 1885-1888, Aristide Serfioti i-a vândut casa avocatului Nicolae Dariu. După moartea avocatului, imobilul a ajuns în proprietatea unuia dintre fiii săi care a fugit la București când comuniștii au venit să naționalizeze casa. Între anii ’40-’50, la etajul casei au funcționat câteva clase ale Pensionului Notre-Dame de Sion din Galați. În perioada comunistă a fost sediul Stării Civile. Apoi a devenit sediul Direcției Județene de Cultură iar după Revoluție, sediu al Partidului Democrat. După ce partidul s-a mutat, Casa Serfioti a devenit schimb valutar, apoi a fost lăsată în paragină. Se presupune că a fost vandalizată în mod conștient, pentru a i se scădea prețul, ținând cont că Primăria Galați dorea să o demoleze pentru a-și construi în acel loc un nou sediu. La un moment dat fosta casă a doctorului a găzduit „Ethos Cafe”, iar acum librăria Alexandria.
Aristide Serfioti a murit pe 24 iulie 1905. A lăsat prin testament bani pentru un azil de copii, pentru bursele studenților mediciniști și pentru îngrijirea bisericii, moșia Calica a revenit Spitalului „Elisabeta Doamna” iar cărțile sale au fost donate Societății Medicale din Galați și Liceului „Vasile Alecsandri”. A fost înmormântat în cavoul familiei sale din Filești, construit în 1880, monument de patrimoniu lăsat de autorități în paragină. Unul dintre cele mai frumoase, impunătoare și originale monumente istorice ale Galațiului, cavoul doctorului Serfioti se ascunde în una dintre periferiile orașului, în spatele bisericii „Sfânta Treime”. În prima încăpere se găsesc trei sarcofage de marmură; pe unul sunt gravate numele părinților doctorului Serfioti (Chiriac și Maria Serfioti), pe un altul numele surorii lui (Scheva Vrahno), iar pe al treilea numele unui nepot (Ioan K. Georgandorulo). În a doua încăpere se află cripta doctorului Aristide și sarcofagul de marmură al soției sale, Avrocomi.
În aproape 140 de ani, apa a reușit să deterioreze monumentul iar autoritățile nu pot face nimic pentru oprirea degradării cavoului ori pentru restaurarea lui. Deoarece, din punct de vedere legal, doar proprietarii pot aduce modificări monumentului. Iar despre moștenitorii doctorului Serfioti nu se știe decât că trăiesc în Grecia.
Curtea Spitalului de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” găzduiește bustul doctorului Aristide Serfioti, despre care se spune că redă cu fidelitate fiecare trăsătură a feței sale. Sculptura a fost realizată de Oscar Spathe în 1905 „ca omagiu de pioasă recunoștință pentru eminentele sale fapte”, după cum specifică procesul-verbal al ședinței Comitetului de Administrație al spitalului din 5 septembrie 1905.
Un bust al doctorului se găsește și în curtea Spitalului Militar care îi poartă numele.
Chiar dacă nu se cunosc foarte multe detalii despre el și mai ales despre activitatea lojei masonice pe care a înființat-o, doctorul Aristide Serfioti rămâne unul dintre personajele emblematice ale istoriei Galațiului despre care, din păcate, gălățenii nu știu astăzi mai nimic. Dar poate, cândva, timpul le va face dreptate celor pe care i-a îngropat în uitare.
Lasă un răspuns