– Personajele principale sunt în număr de cinci deoarece „Divina parodie” este a cincea carte a autorului.
– „Divina parodie” este formată din șapte basme deoarece 7 este cifra Pământului (fiind a șaptea planetă a sistemului nostru solar, numărând din exterior către Soare) iar acțiunea se petrece pe Pământ. Unul diferit de al nostru, dintr-o realitate paralelă, plat, cu partea superioară acoperită cu o cupolă ținută pe umeri de un titan, dedesubt cu o lume a morților complet opusă celei de la suprafață și cu o gravitație bizară care nu trage în jos, ci împinge de sus.
– Titlul cărții „Secreta Deorum”, pe care o caută personajele principale, înseamnă „Secretele zeilor” în latină, adică prima carte a autorului.
– Făt-Frumos este din Galați, Greuceanu din Vaslui, Harap-Alb din Brăila iar Prâslea din Tulcea. Calul este născut în Tărâmul Celălalt și crescut în Vrancea. Magenta-Împărat și fiicele sale, Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana și Geta-Daca, sunt din raionul Cahul din Basarabia. Autorul este gălățean iar Vaslui, Brăila, Tulcea, Vrancea și Cahul sunt județele cu care se învecinează Galațiul.
– În basmul 5 are loc cea de-a cinci sute nouăzeci și cincea ediție a campionatului „Mortal Kombat”. Transformate în litere după poziția din alfabetul limbii române, cifrele 595 devin CGC, adică inițialele autorului.
– În basmul 7 este ascunsă de câteva ori ziua de naștere a autorului, 22 iunie 1981. La final, Greuceanu încearcă pentru a două sute douăzeci de mii șase sute optzeci și una oară să se însoare. Jurnalul pe care l-a găsit calul în spital îi aparține unei fete numite Loredana sau 220681, cum o strigă doctorii. Pasajul pe care îl citește calul este din 22 iunie 2021, adică ziua în care autorul a împlinit 40 de ani.
– Autorul își face apariția pentru scurt timp în ultimul basm.
– De-a lungul epopeei, eroii trec prin Dacia, Germania, Britania, Scandinavia, Polul Nord, Elada, Cartagina, Egipt, Etiopia, Arabia, Mesopotamia, Canaan, India, China, Japonia, Australia, Peru, Mexic și S.U.A. Adică prin toate continentele. Singurul pe care nu ajung este Antarctida, pentru că în lumea lor nu este un continent, ci zidul care înconjoară Pământul plat.
– Pe lângă teritoriile reale, eroii ajung în fiecare basm în câte unul diferit, adică: în primul pe Tărâmul Celălalt, în al doilea în lumea zeilor scandinavi (Asgard), în al treilea pe insula mitică Atlantida, în al patrulea în lumea subterană a morților (Duat), în al cincilea pe planeta Marte, în al șaselea într-o dimensiune imaterială paralelă (Shambhala) iar în al șaptelea într-o realitate paralelă (lumea noastră din prezent).
– Păcală este singurul personaj care, în afara celor cinci principale, apare în fiecare basm. Spânul apare doar în primul și ultimul dar este menționat în toate celelalte.
– Iubitele lui Făt-Frumos, Harap-Alb și Greuceanu apar toate în primul basm, Ileana Cosânzeana în al treilea, Geta-Daca în al șaselea iar Iana Sânziana este menționată în al cincilea. În ultimul doar sunt menționate ca soții ale lui Harap-Alb.
– Fiecare basm are câte un început diferit, preluat din surse diferite. Primul este din basmele populare românești. Al doilea din poezia „Luceafărul” de Mihai Eminescu. Al treilea din balada populară „Miorița”. Al patrulea din muzicalul „E o pasăre… E un avion… E Superman” de Charles Strouse. Al cincilea din „Evanghelia lui Ioan” din „Noul Testament”. Al șaselea din poezia „Muma lui Ștefan cel Mare” de Dimitrie Bolintineanu. Iar al șaptelea din „Facerea” din „Vechiul Testament”.
– Fiecare dintre cei patru eroi umani ocupă un loc important în câte un basm. În al patrulea, Prâslea este profet în Egipt în locul lui Moise. În al cincilea, Harap-Alb este considerat Mesia în Canaan în locul lui Iisus. În al șaselea, Greuceanu este considerat Buddha în India, China și Japonia în locul lui Siddharta Gautama sau al lui Maitreya. În al șaptelea, Făt-Frumos este confundat în America de Sud cu zeul Viracocha, în America Centrală cu zeul Quetzalcoatl / Kukulkan iar în America de Nord cu Pahana.
– În fiecare basm, eroii au mijloace de transport diferite. În primul merg doar pe jos, în al doilea au o căruță, în al treilea au iepele lui Diomede, în al patrulea au dromaderi, în al cincilea cămile, în al șaselea elefanți iar în al șaptelea măgari.
– Harap-Alb respinge expresia musulmană „Allahu akbar” și își lansează în primul basm propriul strigăt de luptă, „Valahu’ akbar”. În celelalte îi aduce uneori modificări, adică: în al doilea – „Almanahu’ akbar” și „Valhalla akbar”, în al treilea – „Atlasu’ akbar”, în al patrulea – „Pilafu’ akbar”, în al cincilea – „Allahu la bar”, în al șaselea – „Maharajahu’ akbar” și „Valahu’ Buddha Bar” iar în al șaptelea – „Apașu’ akbar” și „Asimptomaticu’ akbar”.
– „Divina parodie” este singura poveste în care putem întâlni în același loc vechi zei, piticii Albei-ca-Zăpada, extratereștri, zombi, profeți biblici, pe Moș Crăciun, pe Godzilla, filosofi antici, canibali, ninja, demoni, roboți sau pe regina Marii Britanii.
– În ultimul și penultimul basm se insinuează că, în realitate, calul nu ar fi un animal fermecat, ci altceva. Nu se știe dacă această ipoteză are măcar un sâmbure de adevăr, pentru că fact-checkerșii independenți de pe Facebook nu au investigat acest mister, însă, în scena finală, eroii cred că animalul este îngerul păzitor al lui Făt-Frumos. Deși calul a negat cu vehemență acuzația și nu avem nicio modalitate de a o confirma sau infirma, în primul basm ar putea exista un indiciu, calul dorindu-și ca grupul să se numească „Calu’s Angels” (Îngerii calului). În plus, numele său este Aurel, care are terminația „el” întâlnită de obicei în numele îngerilor din folclorul iudeo-creștin. Indiciile nefiind concludente, nu putem ști cu siguranță dacă animalul este într-adevăr un înger păzitor sub acoperire ori dacă autorul a lansat intenționat o pistă falsă pentru a-i proteja calului datele cu caracter personal.
– Sunt planificate două continuări ale cărții „Divina parodie”, care vor forma trilogia „Povești nemuricioase”: „Jivina comedie” și „Divina tragedie”.
Lasă un răspuns