– Cartea „Divina parodie” a fost scrisă în 88 de zile cuprinse în intervalul 14 februarie – 16 octombrie 2021.
– Sunt planificate două continuări ale cărții „Divina parodie”, pentru a completa seria „Povești nemuricioase”: „Jivina comedie” și „Divina tragedie”. Toate aceste trei titluri parodiază titlul celebrei opere a lui Dante Alighieri, „Divina comedie”, care, de asemenea, are trei părți („Infernul”, „Purgatoriul” și „Paradisul”).
– Dante Alighieri a murit în anul 1321; „Divina parodie” a fost scrisă după exact 700 de ani de la moartea lui, în 2021. Aceste șapte secole sunt sugerate în primul basm din „Divina parodie”, când eroii petrec 700 de ani în Valea Plângerii.
– „Divina parodie” este formată din șapte basme atât pentru a evidenția cele șapte secole trecute de la moartea lui Dante, cât și pentru că acțiunea se petrece pe Pământ, a șaptea planetă a sistemului nostru solar (numărând din exterior către Soare). Un Pământ diferit de al nostru, dintr-o realitate paralelă, plat, cu partea superioară acoperită cu o cupolă ținută pe umeri de un titan, dedesubt cu o lume a morților complet opusă celei de la suprafață și cu o gravitație bizară care nu trage în jos, ci împinge de sus.
– Acțiunea cărții lui Dante are loc în lumea morților; acțiunea cărții „Jivina comedie” și o mică parte din cea a „Divinei parodii” au loc în lumea morților.
– Personajele principale ale „Divinei parodii” sunt în număr de cinci deoarece aceasta este a cincea carte a autorului.
– În „Divina parodie” și „Divina tragedie”, personajele principale sunt Făt-Frumos, Harap-Alb, Greuceanu, Prâslea și calul năzdrăvan. În „Jivina comedie”, personajele principale sunt calul năzdrăvan, Marele Lup Alb, ursul (bi)polar Fram și porcușorul isteric de Guineea. Primii, care sunt nemuritori, formează echipa „Nemuricioșii”. Animalele din al doilea grup, care încearcă să pară spirite ale morților în lumea cealaltă, formează echipa „Muricioșii”. Calul face parte din ambele echipe.
– În „Jivina comedie”, trei dintre personajele principale (Marele Lup Alb, ursul bipolar și porcușorul isteric de Guineea) au blănuri de culoare albă, ceea ce le ajută să treacă drept spirite în lumea morților. Calul nu e alb, motiv pentru care se vede nevoit să apeleze la câteva găleți cu var.
– După terminarea acestei trilogii, autorul ia în calcul posibilitatea unei noi cărți din seria „Povești nemuricioase” (care să parodieze filme și seriale celebre), unde să combine grupul Nemuricioșilor cu cel al Muricioșilor. Însă nu amestecând la un loc cele opt personaje, ci grupându-le în patru echipe de câte doi membri: Făt-Frumos și calul năzdrăvan (care sunt cei mai buni prieteni încă de la începutul „Divinei parodii”), Greuceanu și Fram, ursul (bi)polar (pentru că sunt amândoi grași), Prâslea și porcușorul isteric de Guineea (pentru că sunt amândoi mici), Harap-Alb și Marele Lup Alb (pentru că au amândoi culoarea albă în nume).
– În „Divina parodie” și „Divina tragedie”, inamicul principal este Satan. În „Jivina comedie”, marele inamic este Talpa Iadului, mama lui Satan.
– Personajele principale ale cărților „Divina parodie” și „Divina tragedie” apar și în „Jivina comedie”: calul ca personaj principal iar Făt-Frumos, Harap-Alb, Greuceanu și Prâslea doar în unele scene.
– Pentru că acțiunea poveștii din „Jivina comedie” are loc datorită Marelui Lup Alb, în această carte sunt parodiate în special basme, mituri, legende și fabule cu lupi.
– Titlul cărții „Secreta Deorum”, pe care o caută personajele principale în „Divina parodie”, înseamnă „Secretele zeilor” în latină, adică prima carte a autorului.
– Făt-Frumos și Prâslea sunt singurele personaje principale care apar și în cartea „Secretele zeilor”. Mai exact, în capitolul 40, „Merele de aur”.
– Făt-Frumos este din Galați, Greuceanu din Vaslui, Harap-Alb din Brăila iar Prâslea din Tulcea. Calul este născut în Tărâmul Celălalt și crescut în Vrancea. Magenta-Împărat și fiicele sale, Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana și Geta-Daca, sunt din raionul Cahul din Basarabia. Autorul este din Galați, județ care se învecinează cu Vaslui, Brăila, Tulcea, Vrancea și Cahul.
– Acțiunea seriei are locul în universul 595. În basmul 5 din „Divina parodie” are loc cea de-a cinci sute nouăzeci și cincea ediție a campionatului „Mortal Kombat”. Transformate în litere după poziția din alfabetul limbii române, cifrele 595 devin CGC, adică inițialele autorului.
– În ultimul basm din „Divina parodie” este ascunsă de câteva ori ziua de naștere a autorului, 22 iunie 1981. La final, Greuceanu încearcă pentru a două sute douăzeci de mii șase sute optzeci și una oară să se însoare. Jurnalul pe care l-a găsit calul în spital îi aparține unei fete numite de doctori 220681. Pasajul pe care îl citește calul este din 22 iunie 2021, adică ziua în care autorul a împlinit 40 de ani.
– Autorul își face apariția pentru scurt timp în ultimul basm din „Divina parodie”. Într-o scenă din „Jivina comedie” își va face apariția câinele autorului, Crixus.
– Cartea „Confuckyous: Concepții anticoncepționale”, scrisă în 2019, face și ea parte din seria „Povești nemuricioase”. Deși nu are nicio legătură directă cu „Divina parodie”, acțiunea se petrece tot pe Pământul 595, dar în prezent. Numele Confuckyous apare în basmul al șaselea al „Divinei parodii”, când Harap-Alb îl numește astfel pe filosoful chinez Confucius.
– Cartea „Confuckyous: Concepții anticoncepționale” are 50 de capitole, la fel ca „Secretele zeilor”, datorită pasiunii autorului pentru simbolism. În numerologia divină sumeriană, 50 era unul dintre cele mai importante numere, reprezentând rangul de rege al Pământului.
– De-a lungul epicomediei „Divina parodie”, eroii trec prin Dacia, Germania, Britania, Scandinavia, Polul Nord, Elada, Cartagina, Egipt, Etiopia, Arabia, Mesopotamia, Canaan, India, China, Japonia, Australia, Peru, Mexic și S.U.A. Adică prin toate continentele. Singurul pe care nu ajung este Antarctida, pentru că în lumea lor nu este un continent, ci zidul care înconjoară Pământul plat.
– Pe lângă teritoriile reale, eroii ajung în fiecare basm în câte unul diferit: în primul pe Tărâmul Celălalt, în al doilea în lumea zeilor scandinavi (Asgard), în al treilea pe insula mitică Atlantida, în al patrulea în lumea subterană a morților (Duat), în al cincilea pe planeta Marte, în al șaselea într-o dimensiune imaterială paralelă (Shambhala) iar în al șaptelea într-o realitate paralelă (lumea noastră din prezent).
– În „Divina tragedie”, eroii vor călători în cinci perioade de timp diferite, adică în Epoca de piatră, Antichitate, Evul Mediu, prezent și viitor post-apocaliptic.
– În „Divina parodie”, Păcală este singurul personaj care, în afara celor cinci principale, apare în fiecare basm. Spânul este menționat în toate dar apare doar în primul și ultimul.
– Iubitele lui Făt-Frumos, Harap-Alb și Greuceanu apar toate în primul basm, Ileana Cosânzeana în al treilea, Geta-Daca în al șaselea iar Iana Sânziana este menționată în al cincilea. În ultimul doar sunt menționate ca soții ale lui Harap-Alb.
– Fiecare basm din „Divina parodie” are câte un început diferit, preluat din surse diferite. Primul este din basmele populare românești. Al doilea din poezia „Luceafărul” de Mihai Eminescu. Al treilea din balada populară „Miorița”. Al patrulea din muzicalul „E o pasăre… E un avion… E Superman” de Charles Strouse. Al cincilea din „Evanghelia lui Ioan” din „Noul Testament”. Al șaselea din poezia „Muma lui Ștefan cel Mare” de Dimitrie Bolintineanu. Iar al șaptelea din cartea „Facerea” din „Vechiul Testament”.
– Fiecare dintre cei patru eroi umani ocupă un loc important în câte un basm. În al patrulea, Prâslea este profet în Egipt în locul lui Moise. În al cincilea, Harap-Alb este considerat Mesia în Canaan în locul lui Iisus. În al șaselea, Greuceanu este considerat Buddha în India, China și Japonia în locul lui Siddharta Gautama sau al lui Maitreya. În al șaptelea, Făt-Frumos este confundat în America de Sud cu zeul Viracocha, în America Centrală cu zeul Quetzalcoatl / Kukulkan iar în America de Nord cu Pahana.
– În fiecare basm din „Divina parodie”, eroii au mijloace de transport diferite. În primul merg doar pe jos, în al doilea au o căruță, în al treilea au iepele lui Diomede, în al patrulea au dromaderi, în al cincilea cămile, în al șaselea elefanți iar în al șaptelea măgari.
– Harap-Alb respinge expresia musulmană „Allahu akbar” și își lansează în primul basm propriul strigăt de luptă, „Valahu’ akbar”. În celelalte îi aduce uneori modificări, adică: în al doilea – „Almanahu’ akbar” și „Valhalla akbar”, în al treilea – „Atlasu’ akbar”, în al patrulea – „Pilafu’ akbar”, în al cincilea – „Allahu la bar”, în al șaselea – „Maharajahu’ akbar” și „Valahu’ Buddha Bar” iar în al șaptelea – „Apașu’ akbar” și „Asimptomaticu’ akbar”.
– „Divina parodie” este singura poveste în care putem întâlni în același loc vechi zei, piticii Albei-ca-Zăpada, extratereștri, zombi, profeți biblici, pe Moș Crăciun, pe Godzilla, filosofi antici, canibali, ninja, demoni, roboți sau pe regina Marii Britanii.
– În ultimele două basme din „Divina parodie” se insinuează că, în realitate, calul nu ar fi un animal fermecat, ci altceva. Nu se știe dacă această ipoteză are măcar un sâmbure de adevăr, pentru că verificatorii independenți de pe Facebook nu au investigat acest mister, însă, în scena finală, eroii cred că animalul este îngerul păzitor al lui Făt-Frumos. Deși calul a negat cu vehemență acuzația și nu avem nicio modalitate de a o confirma sau infirma, în primul basm ar putea exista un indiciu, calul dorindu-și ca grupul să se numească „Calu’s Angels” (Îngerii calului). În plus, numele său este Aurel, care are terminația „el” întâlnită de obicei în numele îngerilor din folclorul iudeo-creștin. Indiciile nefiind concludente, nu putem ști cu siguranță dacă animalul este într-adevăr un înger păzitor sub acoperire ori dacă autorul a lansat intenționat o pistă falsă pentru a-i proteja calului datele cu caracter personal.
– Ilustrațiile cărții „Divina parodie” au fost realizate de un guatemalez cu rădăcini mayașe. Cartea a fost publicată pe 21 decembrie 2021, la exact nouă ani după fictiva apocalipsă mayașă, care a fost anunțată pentru data de 21 decembrie 2012.
– Coperta cărții reprezintă o fantezie a calului. În primul basm, calul își dorea ca grupul să se numească „Calu’s Angels” (Îngerii calului). Drept pentru care, în imaginea de pe copertă, Făt-Frumos, Harap-Alb și Prâslea le imită pe „Îngerii lui Charlie” iar Greuceanu ține calul deasupra capului, pentru a-i indica superioritatea față de ceilalți.
– Imaginea de pe coperta din spate este imaginea de pe coperta din față, văzută din spate.
– Coperțile au culoarea verde pentru că aceasta a fost culoarea dominantă a anului în care a fost scrisă „Divina parodie”: în 2021 a apărut Certificatul Verde, care ne-a dominat existențele într-un mod semnificativ, iar politicienii au devenit brusc ecologiști (ideologie a cărei culoare este tot verdele), fiind interesați deodată de poluare și schimbări climatice (vezi conferința O.N.U. de la Glasgow sau legile climei adoptate de U.E.).
– Pe coperta cărții „Confuckyous: Concepții anticoncepționale” se găsește o caricatură a lui Confucius pentru că numele Confuckyous reprezintă o parodie a numelui filosofului chinez.
– După cum reiese din „Jivina comedie”, lunile anului pe Pământul 595 nu sunt cele din calendarul nostru, ci cele 12 zodii ale zodiacului european. Astfel, acest an începe în prima zi a zodiei Racului (ziua de naștere a autorului), echivalentă cu 22 iunie, și se termină la solstițiul de vară – 32 Gemeni sau 21 iunie.
– „Jivina comedie” are 12 capitole, titlurile lor reprezentând date din calendarul 595: 17 Rac, 7 Leu, 16 Fecioară, 26 Balanță, 21 Scorpion, 11 Săgetător, 5 Capricorn, 11 Vărsător, 18 Pești, 23 Berbec, 11 Taur și 11 Gemeni. Pentru că acțiunea cărții are loc pe parcursul unui an, întâmplările din fiecare capitol au loc în luni diferite. Transformând în litere numerele din aceste date (17, 7, 16, 26, 21, 11, 5, 11, 18, 23, 11 și 11), în funcție de poziția literelor în alfabetul limbii române, rezultă cuvântul „nemuricioșii”, adică personajele principale din „Divina parodie” și „Divina tragedie”.
Lasă un răspuns