Pentru a afla cine a orchestrat moartea copilului, trebuie să ne întrebăm cine avea de câștigat de pe urma acestui scandal. Știm că presa, care a mediatizat abundent acest subiect, îndemnând relativ subtil la ură împotriva câinilor, este subordonată partidelor politice. Autoritățile care au tratat acest caz cu superficialitate sunt și ele subordonate politicienilor. Rezultă astfel posibilitatea ca acest scandal să fi fost orchestrat și regizat corespunzător la ordinul clasei politice de vârf. De ce? Răspunsul pare a fi evident: pentru a distrage atenția populației de la problema Roșiei Montane. Crima și scandalul mediatic care a urmat au avut loc la doar câteva zile de la răspândirea în mediul online a deciziei Guvernului de a aproba începerea exploatării miniere la Roșia Montană. Doar simplul fapt că acea ședință a Guvernului din 27 august 2013 a avut loc în mare secret, departe de ochii și urechile opiniei publice, demonstrează că ni s-a ascuns ceva. Prin urmare, ce puteau face guvernanții noștri în condițiile în care trădarea lor națională a ajuns publică? Singura opțiune viabilă era deturnarea atenției către un subiect care să-i oblige pe români să-și piardă interesul pentru Roșia Montană. Pare o adevărată mană cerească pentru cabinetul Ponta crima căzută din senin la doar șase zile de la ședința secretă a Guvernului, care a scos la lumină cele mai întunecate sentimente din inimile românilor. Sau poate nu a fost vorba despre vreun dar „divin” pentru politicieni, ci doar despre o înscenare provocată chiar de ei, în grabă, în urma protestelor de pe 1 septembrie. Această grabă ar explica numeroasele nereguli din povestea uciderii copilului, care ar denota nu o decizie premeditată a Guvernului, ci una disperată și neglijentă. Presa și-a făcut datoria exemplar, promovând la maximum nu doar subiectul în sine, ci și vina din ce în ce mai improbabilă a maidanezilor. Efectul manipulării s-a văzut încă din prima zi, mii de câini pierind în toată țara de mâinile descreieraților ascunși sub masca spiritului civic. Politicienii nu s-au bazat doar pe eficienta lor unealtă jurnalistică, ci și-au îndeplinit și rolul propriu. Președintele României de atunci, Traian Băsescu, declara pe 3 septembrie: „Nu punem câinii mai presus de oameni. Câinii neadoptați să fie eutanasiați!”, făcând și un apel la Guvern să emită o ordonanță de urgență prin care să stabilească „un termen scurt sau rezonabil” în care animalele neadoptate să fie eutanasiate. Pe 5 septembrie, premierul Victor Ponta afirma un lucru asemănător pe Facebook: „Între viața unui om și viața unui câine, evident că trebuie să apărăm viața omului!”, adăugând că va vota în Parlament pentru adoptarea legii eutanasierii. Nici Crin Antonescu, președintele Senatului, nu s-a lăsat mai prejos: „eutanasierea pare a fi singura cale de rezolvare a problemei câinilor comunitari”. Cu toată clasa politică unită împotriva câinilor, Camera Deputaților a adoptat (așa cum era de așteptat) pe 10 septembrie legea eutanasierii maidanezilor (votată afirmativ de 266 de deputați din 309). Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, nu a așteptat decizia Parlamentului, ea ordonând încă de pe 4 septembrie uciderea a 500 de maidanezi din adăposturi. Nici primarul Timișoarei, Nicolae Robu, nu a pierdut timpul, condamnând toate patrupedele canine la moarte. Maidanezii din adăposturile publice din toată țara au fost executați cu sânge rece. Același lucru s-a întâmplat și pe străzi, în mai toate orașele și satele din România, unde mii de câini au fost împușcați, otrăviți, loviți și decapitați fără milă, indiferent dacă era vorba despre cățele gestante, pui sau câini blânzi. Anarhia a cuprins toată țara, sângele animalelor pătând pentru totdeauna pământul odinioară sacru. Deși există în România o lege a protecției animalelor, deși Curtea Constituțională a considerat ilegală eutanasierea animalelor sănătoase iar opinia publică mondială a condamnat aspru aceste crime, curentul pro eutanasiere, inițiat de președintele Traian Băsescu, nu a putut fi îndepărtat din mințile spălate ale românilor cuprinși de ură. Iar Poliția îi protejează pe cei care încalcă legea, ucigând câini, dovedind că acționează la ordinele politicienilor. De exemplu, după ce doi tineri din Târgu Jiu au postat pe Facebook un filmuleț în care ucideau un câine cu bloc de BCA, lăudându-se cu fapta lor, Poliția nu a luat absolut nicio măsură, deși au existat numeroase sesizări iar respectivii tineri nu și-au ascuns identitatea. Carmena Șerbănoiu, președintele Asociației pentru Protecția Animalelor Pro Animals, declara despre acest caz: „Fapta reprezintă cruzime față de animale, constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la șase luni la trei ani, sau cu amendă penală de la 1000 la 10.000 lei (…) Am făcut multe sesizări, dar rezultate n-am primit (…) Din păcate, de un an de zile, de când am făcut mai multe sesizări, nu am primit niciun răspuns, la nimic. Explicația este aceea că există dezinteres pentru soarta animalelor”. Nu e dezinteres, ci rea voință, fie vorba între noi. În zadar s-au organizat manifestații disperate în diferite părți ale mapamondului, în zadar a strigat din toate puterile presa mondială și în zadar chiar s-a ajuns la boicotarea produselor românești, setea de sânge a fost mult mai puternică. Astfel, în doar câteva zile, imaginea României peste hotare s-a distrus mai mult decât în ultimii 24 de ani, străinii catalogându-ne pe toți drept niște barbari violenți, imorali și psihopați, pe care nu și i-ar dori în preajma lor sub nicio formă. Instigarea la ură împotriva câinilor nu s-a rezumat doar la mijloacele obișnuite de manipulare, cum ar fi mass-media și politica, ci a apelat și la cea mai eficientă dintre toate: religia. Un preot ortodox, Sandi Mehedințu, a propus în cadrul emisiunii Ediție Specială de la RTV să fie folosiți maidanezii ca… hrană pentru urși. Această cruzime fără egal a fost rapid acceptată ca soluție de nenumărați creștini, mai ales că Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a subliniat (la fel ca politicienii de vârf) superioritatea omului față de animale: „Un om singur valorează mai mult decât întreg universul material. Toate galaxiile nu valorează cât sufletul unui om, pentru că numai omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu cel veșnic viu, numai el a fost chemat la iubire și fericire veșnică, în comuniune cu Dumnezeu”. Această aroganță fără margini a Patriarhului, care se crede superior Universului, contrazice chiar învățăturile Dumnezeului său. În Evanghelia după Matei 9:13 din Noul Testament, Iisus spunea: „Milă voiesc, iar nu jertfă!”, iar în Epifanie, Fanarionul 3:16, adăuga: „Am venit să pun capăt sacrificiilor de animale, iar dacă voi nu vă opriți a mai face sacrificii, mânia lui Dumnezeu nu vă va lăsa în pace”. În plus, din scrierile creștinismului timpuriu rezultă că Iisus și apostolii săi erau vegetarieni, evitând uciderea animalelor chiar și pentru a se hrăni. Iată ce spun textele vechi din literatura extrabiblică:
– Petru: „Trăiesc cu pâine și măsline, pe care eu doar rareori adăug o legumă” (Clementine Omilii XII, 6; rec. VII, 6).
– Pavel: „Iisus m-a instruit să nu consum carne și să beau nici vin, ci numai pâine, apă și fructe, așa încât să fiu găsit curat atunci când vrea să vorbească cu mine” (Sefer Toledoth Jeschu sau Cartea Istoriei lui Iisus).
– „Matei a trăit cu semințe, fructe din copaci și legume, fără carne” (Clement din Alexandria – Paidagogos II, 1:16).
– „Ioan niciodată nu a mâncat carne” (Hegesipp, conform lui Eusebiu din Cezareea – Istoria Bisericii II, 2:3).
– „Iacov, fratele Domnului, a trăit cu semințe și plante și nu s-a atins nici de carne, nici de vin” (Epistulae ad Faustum XXII, 3).
Dar cine să ia aminte la aceste lucruri? Scopul religiei nu este de a apropia omul de vreo divinitate, ci doar de a îndobitoci masele și de a strânge cât mai mult jugul în jurul gâturilor prostimii. Iar fețele bisericești de astăzi demonstrează cu seninătate acest lucru, prin propaganda anti-maidanezi. Așa cum era de așteptat, mulți creștini au simțit că au primit „dezlegare” la crimă și au continuat maltratarea și uciderea animalelor, mulți chiar considerându-se instrumente pământene ale justiției divine. Iar aceste crime păreau că rezolvă problema politicienilor cu privire la Roșia Montană. Fiind cel mai puternic și mai distructiv sentiment, ura îndreptată către câini promitea să-i facă pe români să ignore orice altă problemă. Însă socoteala de acasă nu se potrivește întotdeauna cu cea din… Piața Universității.
Adevărații români, preocupați de adevăratele lor probleme, s-au unit pe străzi, protestând împotriva proiectului de la Roșia Montană. Acele proteste au fost ignorate aproape complet de presă, care a continuat nu doar să instige la ura împotriva câinilor, ci și să încerce să ne spele creierele printr-o acerbă propagandă pro Roșia Montană. Manipularea nu a produs rezultatul scontat, oamenii continuând protestele. În disperare de cauză, unii „jurnaliști” mai puțin dotați intelectual, precum Mircea Badea, frustrați de ineficiența manipulării lor, au apelat la injurii adresate cu nesimțire celor care manifestau împotriva proiectului minier. În cele din urmă, din cauza răspândirii informațiilor pe internet, Guvernul și presa au fost nevoiți să renunțe la planul lor mârșav (cel puțin pe moment). Premierul Victor Ponta a cerut Parlamentului să voteze împotriva proiectului minier iar televiziunile au început să facă publice protestele care se încăpățânau să continuie chiar mai înverșunate. Bineînțeles că politicienii și cățeii lor fideli, așa-zișii jurnaliști, nu s-au predat fără luptă. Imediat s-a organizat un protest pro Roșia Montană, mediatizat excesiv, în care oameni aduși din toate satele din zonă au fost plătiți pentru a declara că sunt locuitori ai controversatei localități, care susțin începerea activității miniere. Manipulatorii au dat dovadă de neglijență și de această dată în încercarea de a improviza acea manifestație, metodele lor ieșind la lumină în același mediu online, rămas încă puțin mai liber. Unul dintre cele mai penibile astfel de momente este cel în care dentistul din localitate se pretindea a fi miner, pentru a crește în ochii telespectatorilor numărul celor care ar putea primi locuri de muncă în eventualitatea începerii proiectului minier.
Lasă un răspuns