Haideți să vă spun ceva ce nu v-a mai spus nimeni până acum (și nici n-o să vă spună prea curând). Probabil ați aflat că se construiește un pod peste Dunăre între Brăila și Galați. Foarte frumos, dar de ce abia acum? De multe decenii gălățenii și brăilenii cer pod peste Dunăre, însă nu i-a băgat nimeni în seamă. Ideea podului a apărut în anii 1980, când au fost analizate trei amplasamente posibile. În 1996 s-a efectuat un studiu de prefezabilitate, în 2001 un studiu de fezabilitate, în 2003 altul, care a fost reactualizat abia în 2015-2016. În 2017 a avut loc o licitație iar în 2018 s-a semnat contractul. Lucrările au început în 2019 și se vor finaliza la sfârșitul acestui an. Și din nou întreb: de ce acum? Și de ce în același timp cu alte investiții majore?
Pentru că sunt gălățean, știu că de foarte mulți ani Galațiul e mort, îngropat și cu toate parastasele la zi. Tocmai de asta mă mir că deodată se fac în Galați investiții masive, pentru proiecte apărute practic peste noapte, toate în același timp. Iată-le pe cele mai importante:
– Drumul express Galați-Brăila, care va fi gata la anul și va fi conectat cu podul de peste Dunăre. Va fi prelungit încât să devină drumul expres TransRegio Galați-Brăila-Slobozia-Drajna-Autostrada A2-Chiciu.
– Lărgirea centurii Galațiului, care va avea patru benzi în loc de două dar și un pod hobanat. Lucrările au început în 2020 și ar fi trebuit să dureze doi ani.
– Realizarea Centurii Mari a Galațiului, care va lega vama Giurgiulești de drumul express Galați-Brăila și de podul de peste Dunăre. Se estimează că se va finaliza la sfârșitul anului 2026.
– Refacerea căii ferate cu ecartament larg, care leagă Ucraina de portul Galați, cu trecere prin Basarabia. Lucrările au durat o lună și au fost finalizate pe 7 iulie.
– Trenul metropolitan Galați-Brăila, de tip monorai, adică unul suspendat, cu o singură șină. Președintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac, a declarat pe 5 august că așteaptă răspunsul Comisiei Europene. Dacă va fi favorabil, se crede că trenul suspendat va fi gata în 2027.
– Aeroportul Internațional Galați, care a primit deja aviz favorabil de la Autoritatea Aeronautică Civilă și va fi amplasat la intersecția localităților Șendreni, Braniștea și Schela. Când va fi gata, va exista un drum de legătură cu Centura Mare a Galațiului.
Foarte mulți ani Galațiul a fost lăsat în paragină, neexistând investiții majore, ci doar o moarte lentă amplificată de cea a Combinatului
Siderurgic. Deodată se fac investiții extraordinare în acest oraș, de sute de milioane de euro, toate în același timp. De ce? Aparent, aceste proiecte sunt independente, neavând nicio legătură între ele. Însă putem observa că toate fac parte dintr-un singur proiect major, care a ieșit la lumină odată cu refacerea căii ferate cu ecartament larg, care leagă Ucraina de portul Galați. Reprezentanții companiei CFR SA au anunțat că redeschiderea acestei linii feroviare „va avea un impact economic important pentru transportul feroviar de marfă, atât prin creșterea traficului pe teritoriul României, dar şi a transporturilor de cereale din Ucraina, care vor intra direct în Portul Galați, pe la granița cu Republica Moldova”. Pe 14 iunie, Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a declarat că „În pragul unei posibile crize alimentare europene, Galaţiul poate juca un rol crucial în deblocarea situaţiei mărfurilor din Ucraina, în special în ceea ce priveşte transportul cerealelor pe Dunăre. Astfel, darea în folosinţă a liniei ferate cu ecartament larg, care ar permite trenurilor cu cereale din Ucraina să ajungă până în port, astfel încât mărfurile să fie încărcate în vapoare, este vitală în actualul context internaţional”. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a precizat: „Din acest moment trenurile de marfă care vin din Ucraina, via Republica Moldova, pot descărca cerealele direct în Portul Galaţi, fără a mai avea nevoie de transbordare la frontieră. Cerealele care vor ajunge astfel rapid în Portul Galaţi pot fi transferate mult mai eficient pe barje sau pot fi depozitate în silozul din port”. Presa locală a explicat, la rândul ei, că „pe această cale pot fi aduse cereale din Ucraina, prin tranzitarea Republicii Moldova, către portul de mărfuri Galaţi. Sunt vizate mai ales exporturile de cereale ale Ucrainei către ţările din nordul Africii şi din Orientul Apropiat, dar şi exporturile de produse metalurgice sau chimice. Acestea vor ajunge direct în portul gălăţean, iar marfa va fi preluată de vapoarele de pe Dunăre. Astfel, Portul Galaţi va deveni, alături de Portul Constanţa, unul dintre punctele cheie din regiune pentru transportul de mărfuri şi materii prime”. Pe scurt, trenurile cu mărfuri ucrainene de export (cereale, produse metalurgice sau chimice etc.) intră în Moldova pe la vama Reni și în România pe la vama Giurgiulești, până în portul Galați, unde sunt încărcate în vapoare. De aici, sunt duse pe Dunăre o parte până în portul Constanța, de unde pleacă spre Orientul Apropiat și nordul Africii, iar altă parte spre țări europene.
Însă exporturile ucrainene nu se bazează doar pe trenuri de marfă și vapoare, ci și pe tiruri și camioane, care blochează vama de câteva luni. 
Drept pentru care este nevoie de infrastructură și pentru traficul rutier. Infrastructură care chiar apare în proiectele gălățene de amploare. Tirurile ucrainene vor ocoli Galațiul prin Centura Mare, vor ajunge la drumul express Galați-Brăila, vor traversa Dunărea pe podul de la Brăila și se vor îndrepta spre Constanța, astfel încât mărfurile ucrainene să ajungă în port și pe cale rutieră, nu doar fluvială și maritimă. Cele care din anumite motive nu vor dori să ocolească prin Centura Mare, o vor putea face prin cea mică, lărgită la patru benzi tocmai pentru ca mărfurile ucrainene să nu îngreuneze traficul localnicilor. Ambele centuri vor duce către drumul express Galați – Brăila, care nu va fi conectat doar cu Dobrogea prin podul de peste Dunăre, ci și cu Bulgaria prin drumul expres TransRegio, al cărui capăt va fi vama de la Chiciu. Centura Mare va fi conectată și cu Aeroportul Internațional, care mai mult ca sigur nu va fi doar unul pentru pasageri, ci și pentru mărfuri, astfel încât exporturile ucrainene se vor realiza din Galați pe cale rutieră, fluvială și aeriană. Ceea ce înseamnă că Galațiul chiar va juca „un rol crucial în deblocarea situaţiei mărfurilor din Ucraina”, după cum susținea Costel Fotea. Și nu este vorba doar despre exporturi, ci și despre importuri, mai ales cele de armament. Pe unde credeți că a trimis NATO armament Ucrainei până acum?
Atâtea decenii nu s-au găsit bani pentru aceste proiecte, Galațiul fiind lăsat în paragină, iar acum se găsesc o mulțime de bani pentru toate. Ceea ce
înseamnă că sunt interese majore în Galați, evident legate de Ucraina, amploarea proiectelor și a investițiilor indicându-ne puterea financiară enormă a celor care transformă Galațiul în poarta nației „slăvite”. Însă, dacă toate aceste investiții din Galați sunt conectate și au ca scop doar înlesnirea traficului ucrainean, există o mică problemă pentru narațiunea oficială, care vrea să ne convingă că Putin a atacat Ucraina pe neașteptate. Multe dintre aceste proiecte au fost planificate și chiar demarate cu câțiva ani înainte de începerea conflictului din Ucraina, prin urmare este evident că se știa de mult timp că va avea loc și că va dura. Iar aceste pregătiri dau de înțeles că a fost și pregătit nu doar de ruși, ci și de cei care au afaceri bănoase în Ucraina și slugi la conducerea României. Oameni puternici, bogați și influenți, care trag sfori din umbră.
Dacă Galațiul a căpătat o importanță neașteptată aproape peste noapte, conform planului păpușarilor din umbră, poate n-ar trebui să ne mirăm că principesa Margareta, Custodele Coroanei, a venit pentru prima oară în Galați acum câteva luni sau că Delia a lansat o manea despre o echipă de fotbal de divizia a treia. Ci să înțelegem că totul este conectat, planificat și realizat din umbră pentru slava cui trebuie, nicidecum a noastră.
#SclavaUcrainei
Lasă un răspuns