Subiectul 5G este unul controversat încă de când a apărut. Oamenii au protestat împotriva acestei tehnologii, susținând că este extrem de nocivă pentru orice organism viu, de la plante și animale până la oameni. Și nu vorbim despre neavizați, ci despre oameni de știință. De exemplu, societatea International EMF Scientist a publicat în 2015 o lucrare, semnată de mai mult de 240 oameni de știință, care demonstra efectele nocive ale radiațiilor wireless. Sau documentarul „Generation Zapped” din 2017, despre efectele radiațiilor wireless asupra copiilor. Prin urmare, nu e de mirare că protestele s-au înmulțit de când Elon Musk a anunțat în 2015 lansarea Starlink, o rețea pentru internet formată din mii de sateliți. Sau o „constelație de sateliți” de joasă altitudine, așa cum este numită. Planul prevede lansarea a 12.000 de sateliți, cu posibilitatea adăugării unui număr de încă 30.000, costul total fiind de 10 miliarde de dolari. Primele două prototipuri au fost lansate în februarie 2018. Pe 24 mai 2019 au fost lansați încă 60 de sateliți. În februarie 2019, o companie-soră a SpaceX (condusă de Elon Musk), SpaceX Services Inc., a primit licență pentru un milion de stații terestre care să comunice cu rețeaua de sateliți. Armata Statelor Unite a început să testeze proiectul lui Musk în 2018 iar Forțele Aeriene americane au încheiat în același an un contract de 28 miloane de dolari pentru teste legate de Starlink. În martie 2020, SpaceX a anunțat că produce șase sateliți pe zi. Lansările sunt de câte 60 odată, Musk pregătind 24 de lansări pentru 2020 (adică 1440 sateliți). În plus, se dorește lansarea sateliților și cu ajutorul rachetelor Starship, care ar lansa câte 400 de sateliți simultan.
SpaceX nu este singura companie care pregătește o rețea de sateliți. OneWeb a anunțat în 2015 o rețea de 4600 de sateliți pentru Samsung, însă până în prezent nu au mai fost făcute publice informații despre acest proiect. Tot în 2015, Telesat a anunțat lansarea unei rețele de doar 117 sateliți. În aprilie 2019, Amazon a anunțat că pregătește „Proiectul Kuiper”, o rețea de 3236 sateliți. Și alte mari companii, precum Facebook, și-au anunțat lansarea sateliților. În total, au fost anunțați oficial vreo 50.000 de sateliți de joasă altitudine, care folosesc tehnologia 5G. În același timp a început implementarea terestră a antenelor 5G. De exemplu, cele mai mari companii de telefonie mobilă din Statele Unite (AT&T, Sprint, T-Mobile și Verizon) și-au instalat până în iulie 2019 antene în câteva zone metropolitane din State, urmând să continue instalarea în restul anului 2019 și în 2020.
În mod firesc, odată cu lansarea primilor sateliți ai lui Musk, protestele s-au intensificat, chiar dacă au fost ascunse de mass-media. În multe locuri din lume, oamenii au ieșit în stradă. De exemplu, în iunie 2019, un grup de oameni a protestat împotriva tehnologiei 5G în Melbourne (Australia) în fața biroului central al companiei Tesla (care îi aparține tot lui Musk). În septembrie, câteva mii de oameni au ieșit pe străzi în Elveția, una dintre primele țări care a implementat tehnologia controversată. Proteste masive au avut loc și în Olanda, tot în luna septembrie. În decembrie în Hawaii, în mai în partea continentală a Statelor Unite, în octombrie în România, în iunie în Uruguay etc. Informațiile despre aceste proteste globale nu au fost prezentate de presă, însă se pot găsi pe internet răsfirate. Până la sfârșitul anului 2019, deja se alăturaseră protestatarilor multe grupuri, cum ar fi cel al pușcașilor marini în Statele Unite sau cel al doctorilor în Germania. Au semnat petiții împotriva tehnologiei 5G de la doctori și fizicieni până la astronomi. După noul lot de sateliți lansați în ianuarie 2020, protestele la nivel mondial ajunseseră la o proporție nebănuită. Ziua de 25 ianuarie a fost anunțată ca zi globală a protestelor, organizându-se atunci 205 proteste în peste 195 de orașe din 32 de țări. Iar populația lumii nu părea să se calmeze, ci dimpotrivă. Protestele pașnice riscau să devină conflicte violente.
Cum s-au oprit protestele? Culmea coincidenței, în ianuarie a fost făcut public coronavirusul din China iar în februarie s-a declarat pandemia, ceea ce a închis în case mare parte din populația Globului, păzită de armatele scoase pe străzi. Acțiunea a fost pregătită din timp, în luna martie 2019 fiind anunțată o viitoare pandemie de gripă inevitabilă. Protestele au fost oprite înainte să se transforme în conflicte sângeroase și costisitoare (cât ar fi durat până când populația furioasă ar fi încercat să distrugă rampele de lansare, antenele 5G sau fabricile în care se produc sateliții?). Acum toată lumea e închisă în case, cu soldați înarmați care ne țin înăuntru, iar noaptea putem admira sateliții 5G care își ocupă locurile pe orbită, construind în liniște și pace rețeaua globală anunțată de câțiva ani buni. Asta dacă într-adevăr sunt sateliți 5G și nu altceva. Proiectul de amploare (zeci de mii de sateliți) implică niște costuri astronomice. Deși companiile care pregătesc rețeaua sunt private, guvernele marilor puteri sprijină financiar iar armatele testează sateliții (așa cum este cazul Statelor Unite și al Chinei). Iar măsura de a ne închide în case pentru a se evita protestele sugerează grija enormă pe care o au cei care ne conduc pentru prețioșii sateliți. Să remarcăm și măsura de interzicere a grupurilor mai mari de 3 persoane. Un proiect de asemenea avengură, cu costuri fabuloase și implicarea armatelor marilor puteri nu are ca scop un streaming mai bun pe Netflix sau o viteză mai mare de download. Așa că acești prețioși sateliți sunt, cel mai probabil, altceva. Probabil arme psihotronice ori de altă natură (ceea ce ar explica implicarea armatelor). Iar coronavirusul nu este decât un virus fictiv, inventat pentru a nu le fi împiedicate în vreun fel planurile de către mase.
În aceste condiții, îmi permit să lansez o ipoteză. Care, din păcate, încă nu poate fi verificată în vreun fel. Dacă țările în care a fost instituită carantina sunt locurile din care se lansează aceste zeci de mii de sateliți iar închiderea în case a populațiilor nu s-a luat doar pentru a se evita protestele, ci și pentru a împiedica oamenii de rând să observe lansările în masă? Așa s-ar explica elicopterele care survolează noaptea în multe țări precum Germania, Italia sau România, despre care nu avem nicio declarație oficială. În noiembrie 2018, Gabriel Leș, ministrul Apărării Naționale de atunci, anunța că România își dorește dezvoltarea unui sistem satelitar propriu dar și să devină un potențial producător de sateliți pentru zona balcanică și granița de sud-est a N.A.T.O. (informații care există și pe site-ul M.Ap.N.). Tot atunci, ministrul a avut o întrevedere cu președintele Agenției Spațiale Române (ROSA) și cu o delegație de experți tehnici ai Agenției Spațiale Europene (ESA), sosiți în România pentru a oferi ROSA suport tehnic pentru fundamentarea proiectului sistemului satelitar care va deservi nevoile Sistemului Național de Securitate al României. Conform declarației oficiale a M.Ap.N., acest program are ca principale obiective „consolidarea rolului României în cadrul NATO și UE, reducerea dependenței față de furnizorii de servicii satelitare, dezvoltarea etapizată a unui sistem satelitar propriu care să asigure îndeplinirea nevoilor de misiune ale Ministerului Apărării Naționale și instituțiilor de stat pe timp de pace, criză și război, precum și asigurarea redundanței rețelelor de comunicații terestre organizate la nivel național, care pot fi afectate major în situații deosebite, de urgență sau calamități”. Iar noi observăm cum apar sateliți pe cer în timpul unei situații deosebite, de urgență. Ceea ce nu pare a fi o coincidență.
Poate pare o ipoteză fantezistă, dar haideți să începem să ne întrebăm de ce povestea coronavirusului are atât de multe nereguli și de ce presa nu suflă o vorbă nici despre lansările sateliților, nici despre multitudinea de proteste împotriva 5G din toată lumea. Și poate așa vom înțelege că lucrurile nu sunt niciodată ce par a fi, mai ales variantele oficiale ale celor care ne conduc.
