SS 15. Apocalipsa

În anul 2020, omenirea a fost lovită de o pandemie de SARS-CoV-2, un coronavirus care provoacă boala Covid-19, o pandemie cum nu s-a mai văzut până atunci. Cel puțin asta rezultă din modul în care au prezentat-o presa și politicienii, deși istoria susține altceva. Ținând cont că acest coronavirus a apărut în China, teritoriul lui Marduk, este posibil să fi fost creat la ordinul lui, de către adepții săi? În multe culturi antice, Marduk era cunoscut ca zeu al războiului și al epidemiilor. De exemplu, în Babilon, latura sa negativă era Nergal, zeul soarelui distrugător de la amiază, al războiului și al epidemiilor. Printre hurieni și hitiți, Nergal era cunoscut ca Aplu (nume derivat din akkadianul „apal”, adică „fiul”), zeul epidemiilor. Știm că a fost invocat mai ales în timpul domniei regelui hitit Suppiluliuma, când s-a răspândit ciuma din Egipt. Grecii l-au transformat pe Nergal / Aplu în Apollo, care prin săgețile sale putea aduce sau vindeca epidemii mortale. Chiar la începutul Iliadei, Homer povestea că Apollo a adus o epidemie în tabăra aheilor, săgetând întâi măgarii și câinii, apoi soldații. Nu se specifică simptomele epidemiei, ci doar faptul că ciuma lui Apollo începea cu febră, se răspândea rapid și devenea fatală. Mesopotamianul Nergal a fost echivalat cu canaaneanul Reșeph, întâlnit și în Egipt, de asemenea zeu al războiului și al epidemiilor. Datorită unuia dintre epitetele sale, „Săgeata”, se consideră că Reșeph își transmitea molimele săgetându-și victimele, la fel ca Apollo al grecilor. Și Yahweh în Biblie a lansat câteva epidemii, cele mai cunoscute fiind cele împotriva egiptenilor, din timpul lui Moise. Apropo de Biblie, mulți creștini cred că în Noul Testament este menționat coronavirusul. Mai exact în Evanghelia lui Matei, unde Iisus spune: „Și veți auzi de războaie și de zvonuri de războaie; luați seama să nu vă speriați, căci trebuie să fie toate, dar încă nu este sfârşitul. Căci se va ridica neam peste neam și împărăţie peste împărăție și va fi foamete și ciumă și cutremure pe alocuri. Dar toate acestea sunt începutul durerilor”.

Se pare că zeii chiar au creat molime. Pe lângă cea a lui Apollo de la începutul Iliadei avem încă un exemplu în cartea Zeii Edenului (1993). Scriitorul William Bradley citează jurnale private și alte publicații din Europa medievală, care conțin relatări ale unor obiecte în formă de țigară, ce emanau o ceață toxică. Primele relatări de acest gen sunt de la mijlocul secolului XIV, în perioada izbucnirii epidemiei de ciumă neagră, care a ucis peste 75 milioane de oameni. Mărturii ale unor obiecte strălucitoare care emanau ceață se găsesc în Europa și în China și susțin că respectiva ceață provoca holera și ciuma. De exemplu, istoricul italian Matteo Villani a scris despre ceața observată de călători din Asia, care erau convinși că puteau vedea ciuma mișcându-se. Au existat și numeroase rapoarte ale unor creaturi cu mantii negre și fețe terifiante, care apăreau la periferiile satelor chiar înainte de declanșarea ciumei, având în mâini obiecte asemănătoare unor coase, din care se emana toxica ceață. Acele creaturi au servit ca model pentru binecunoscuta imagine a „morții cu coasa”. În timpuri mai îndepărtate avem Epopeea lui Atra-Hasis, unde zeul Enlil a cerut decimarea oamenilor prin epidemii și boli. Versiunile akkadiene și asiriene vorbesc despre „dureri, amețeli, friguri și febră”, precum și „boli, epidemii, ciumă și holeră” care au afectat omenirea. Atra-Hasis, cel „peste măsură de înțelept”, i-a cerut lui Enki (tatăl lui Marduk și Iștar) să ajute oamenii:

„Ea, tu, stăpâne, omenirea geme;

Mânia zeilor prăpădește Pământul.

Și totuși, tu ești cel care ne-ai făcut!

Fă să înceteze durerea și boala,

Frigurile și febra!”.

Din cauza deteriorării tăblițelor nu cunoaștem răspunsul lui Enki. Însă se pare că a avut o idee salvatoare, din moment ce Enlil se plângea celorlalți zei că „oamenii nu s-au împuținat, ci chiar mai mulți ca înainte sunt”. Iar știința confirmă această legendă. Acest episod se întâmpla în timpul erei glaciare, începute cu 94.800 de ani înaintea erei noastre conform cronologiei sumeriene sau cu 108.000 ani înaintea erei noastre după părerea oamenilor de știință. Cercetătorii de la Universitatea California din San Diego au ajuns la concluzia că, acum aproximativ o sută de milenii, specia umană a fost aproape de extincție din cauza unei epidemii provocate de bacterii. Bacteriile acționau la nivelul a două gene pe care le determinau să funcționeze în detrimentul corpului uman, așa că soluția a fost eliminarea genelor vulnerabile. Profesorul Ajit Varki și colegii săi au analizat genele numite Siglec-13 și Siglec-17, care au rolul de a codifica sinteza unor proteine implicate în reglarea sistemului imunitar, organismul decizând care celule imunitare întră în lupta împotriva agenților patogeni. Specialiștii au descoperit că ambele gene sunt active la cimpanzei, dar nu și la oameni. Siglec-13 a fost complet eliminată din genomul uman, în timp ce Siglec-17 a devenit nefuncțională în lipsa unei „litere” din codul său. Dorind să afle de ce aceste gene nu mai sunt funcționale în genomul uman, profesorul Varki a reconstruit proteinele pierdute și a descoperit că de ele se pot lega două bacterii deosebit de periculoase, Streptococcus grupa B și Escherichia coli K1. În urma cercetărilor de laborator, specialiștii au constatat că aceste bacterii au capacitatea de a reduce imunitatea organismului atunci când acționează asupra celor două gene, Siglec-13 și Siglec-17. Din acest motiv, profesorul Varki consideră că oamenii de acum aproximativ 100.000 de ani s-au confruntat cu o epidemie de infecții bacteriene, scăderea numărului oamenilor în acea perioadă fiind cauzată de cele două bacterii, care sunt fatale pentru nou-născuți. Datele genetice sugerează că efectele celor două gene vulnerabile au fost eliminate în urma unui proces de lungă durată, deși una dintre gene a persistat la unii indivizi până acum circa 46.000 de ani. Chiar dacă cercetătorii din San Diego consideră că organismul uman a eliminat în mod natural cele două gene vulnerabile, miturile mesopotamiene ne spun că Enki este cel care a salvat omenirea de epidemiile create de Enlil. Prin urmare, lui ar trebui să i se acorde creditul eliminării „călcâiului lui Ahile” reprezentat de genele Siglec-13 și Siglec-17.

Dacă zeii sunt capabili să creeze molime, coronavirusul SARS-CoV-2 ar putea fi opera lui Marduk, zeul care provoca de obicei epidemii în multe religii ale lumii. Ceea ce ar putea reprezenta un atac împotriva surorii sale, Iștar. Țările lovite de Covid-19 suferă mari lovituri mai ales de ordin economic, ținând cont că stările de urgență și de alertă vin cu restricții, afaceri intrate în faliment, prăbușirea burselor, a unor monede și a prețului petrolului, granițe închise, oameni panicați, haos în magazine etc. Nu putem ști cu siguranță dacă acest coronavirus poartă amprenta lui Marduk, dar putem observa câteva amănunte în simbolismul lui. „Corona” înseamnă în latină „coroană”, unul dintre simbolurile regalității. Miturile antice, în special cele babiloniene, susțin că Marduk a fost încoronat rege al Pământului. În ebraică se scriu doar consoanele, prin urmare „corona” ar deveni „crn”. Care pare să fie o transliterare a semiticul „qrn”, care înseamnă „corn”, la fel ca numele titanului Kronos, de exemplu, din mitologia elenă. Ceea ce ar putea duce cu gândul la entitățile malefice precum Marduk și Iștar. Mai mult, inversul lui „covid”, „divoc”, seamănă foarte mult cu ebraicul „dibbuk” (în unele limbi, printre care și ebraica, litera V se transformă în B), care reprezintă un spirit malefic al unei persoane decedate, ce posedă un trup pe care îl părăsește odată ce și-a îndeplinit obiectivul, uneori în urma unui exorcism. Se poate realiza o paralelă între infectarea cu un virus și posedare, existând o asemănare evidentă între un parazit material și unul eteric. În literatura psihologică, dibbuk-ul a fost descris ca un sindrom al isteriei, și nu putem să nu remarcă isteria mondială din jurul acestui coronavirus. În plus, este binecunoscut obiceiul iudaic de a înlocui litere cu numere și viceversa. Considerând că A=1, B=2, C=3 etc., literele din numele oficial al coronavirusului, „Covid-19”, se transformă în „3-15-22-9-4”. Adunate, rezultă numărul 53. Dacă adunăm și 19 din „Covid-19”, rezultă 72, unul dintre cele mai importante numere din simbolismul mondial, în special din cel iudaic. Pentru că 72 este numărul numelor lui Yahweh / Marduk în Kabbalah, numărul apostolilor trimiși de Iisus să-i vestească sosirea în Evanghelia lui Luca, numărul demonilor din Cheile mai mici ale lui Solomon, numărul învățaților evrei care au creat Septuaginta, numărul treptelor scării spre cer văzute de Iacob conform Zoharului, numărul limbilor existente pe Pământ înainte de distrugerea Turnului Babel după tradiția iudaică și numărul real al membrilor Marelui Sanhedrin (71 oficiali plus încă unul ascuns), elita care conduce evreii din toată lumea. Ar putea fi o coincidență, însă să nu uităm că adepții zeilor Marduk și Iștar lasă mereu în urmă simboluri, ca și cum și-ar semna „operele”. Așa cum am arătat în Secretele zeilor, 72 semnifică rangul 60 (titlul de împărat) plus numărul 12 (care îl reprezintă pe Marduk și pe tatăl său), adică pe cei doi ocupând funcția supremă. Mai exact, acesta este țelul suprem al adepților acestor zeități, o nouă ordine universală. Iar dacă încercăm să considerăm cratima din „Covid-19” semnul matematic minus, atunci din valoarea numerică a cuvântului „covid” (53) scădem 19 și rezultă numărul 34. Sau de două ori 17 ori doi „dumnezei pe Pământ”, frații aflați în lupta pentru supremație pe care o simțim chiar și în prezent.

Totuși, ce este un virus? În biologie, virusul este cea mai simplă formă de viață acelulară, un agent patogen inframicrobian, invizibil la microscopul optic, care nu are capacitatea de autoreproducere, ci este multiplicat de celula parazitată. Virusul nu este considerat viu, însă dispune de material genetic, aflându-se la intersecția dintre viu și neviu. Spre deosebire de celelalte forme de viață, nu consumă hrană, nu produce energie și se poate reproduce numai în interiorul celulelor vii, în organisme sau în medii de cultură care conțin celule vii. Un agent patogen nici viu dar nici mort, care nu se hrănește, nu produce energie și care are nevoie de celule vii pentru a se înmulți, diferit de celelalte forme de viață, pare a fi artificial. Se comportă ca un nanobot, însă dispune de material genetic, prin urmare pare a fi un fel de bionanobot. Deși au lansat câteva ipoteze, cercetătorii nu pot stabili cum au apărut virusurile, cele mai misterioase organisme de pe Pământ, invizibile nu doar ochiului liber, ci și microscoapelor optice. Să le fi creat zeii, după cum susțin texte vechi precum Enuma Eliș? Posibil, însă nu este cazul coronavirusului SARS-CoV-2, care nu există.

Se spune că virusul, numit inițial 2019-nCoV și ulterior SARS-CoV-2, a apărut la sfârșitul anului 2019 în provincia Wuhan din China, de unde s-a răspândit în mare parte a lumii, lovind cel mai mult Europa și America de Nord. Pe 4 mai 2020 erau raportate 3,58 milioane de cazuri la nivel mondial, dintre care 251.000 de decese și peste 1,16 milioane de vindecări. Pe 8 noiembrie erau raportate 50,38 milioane de cazuri, 1,25 milioane de decese și 35,62 milioane de vindecări. În lupta împotriva pandemiei s-au luat măsuri fără precedent, populațiile multor țări fiind închise în case în primăvară și în toamnă, pierzându-și majoritatea drepturilor fundamentale. Au fost interzise evenimentele sportive, religioase și culturale, au fost închise școli, au fost blocate majoritatea activităților, multe afaceri au intrat în faliment și mulți angajați au fost trimiși în șomaj, ceea ce a dus la o nouă criză economică. Au fost scoase armate pe străzi, cu tancuri și blindate, care au impus restricții de circulație. Orașele s-au transformat în lagăre de concentrare iar conducătorii noștri în dictatori. Ceea ce majoritatea oamenilor au acceptat fără să crâcnească, din cauza fricii de noul coronavirus, considerând că totul e spre binele lor. Neobservând că, în timpul în care au fost închiși în case s-au montat cu o viteză uluitoare multe antene 5G și s-au upgradat cele 3G și 4G, în România cel puțin s-au tăiat păduri cu o viteză amețitoare iar cerul s-a umplut de sateliții unor companii private, despre care nu am știut nimic până în primăvară. Le-am putea considera simple coincidențe dacă această pandemie nu ar fi fost însoțită de o serie de nereguli, care ridică multe semne de întrebare legate de existența coronavirusului și de eventuale interese ascunse.

Varianta oficială este că SARS-CoV-2 a apărut întâmplător la lilieci sau la șerpi, iar aceștia i-au infectat pe chinezii din Wuhan care au mâncat respectivele animale. Cu toate astea, în martie 2019, Organizația Mondială a Sănătății anunța o pandemie de gripă într-un viitor apropiat, după cum demonstrează, de exemplu, știrile Pro TV de pe 13 martie 2019. Încă din decembrie 2014, Barrack Obama, președintele de atunci al Statelor Unite, a anunțat că va urma o pandemie în cinci sau zece ani. Mai mult, pe 18 octombrie 2019, la New York a avut loc Evenimentul 201, o simulare a unei pandemii de coronavirus, la care au participat afaceriști, oficiali guvernamentali și experți în sănătate. Simularea, organizată de The Johns Hopkins Center for Health Security, World Economic Forum și Bill and Melinda Gates Foundation, a avut loc cu trei luni înainte de izbucnirea pandemiei din China și cu o lună înainte de primul caz de infectare. Pe 22 ianuarie 2020, cu o zi înainte ca orașul Wuhan să intre în carantină, Netflix a lansat serialul documentar Pandemic: How to Prevent an Outbreak („Pandemie: Cum să prevenim un focar”). Iar noi ar trebui să ne întrebăm cum de au prevăzut cei de la O.M.S. și Obama că vom avea parte de o pandemie într-un viitor apropiat. I-au angajat pe Nostradamus, Baba Vanga și Oracolul din Delphi de au văzut viitorul? Sau aveau informații despre ce va urma? Nu e cam mare coincidența că Evenimentul 201 a avut loc cu puțin timp înainte de izbucnirea pandemiei? Sau că Netflix a pregătit în acest timp un serial documentar cu această temă? Și cum de întreg mapamondul a fost luat prin surprindere de acest virus, când O.M.S. a cerut încă din martie 2019 să ne pregătim pentru o pandemie iar în octombrie s-a organizat o simulare, ale cărei rezultate au fost făcute publice? Ar trebui să înțelegem că pandemia a fost pregătită din timp și lansată intenționat? Dacă da, de către cine? Și în ce scop? Ca să aflăm răspunsurile la aceste întrebări, trebuie să sintetizăm datele adunate până acum:

– Nu există niciun studiu științific care să confirme existența acestui virus. Singura „dovadă” este faptul că ne vorbesc despre el presa și politicienii. Adică mergem pe încredere, nicidecum pe dovezi.

– Testele pentru depistarea coronavirusului sunt dubioase, medicii neștiind nici ce conțin, nici ce detectează cu adevărat. Mai mult, testele au o eroare cuprinsă între 30 și 70%. Pe 3 mai 2020, președintele Tanzaniei, John Magufuli, a demonstrat că testele nu au nicio valoare, când acestea au dat rezultate pozitive la mostre de la o capră și de la un fruct pawpaw.

– Virusurile ARN, așa cum este acesta, nu pot fi izolate. Atât timp cât nu poate fi izolat acest virus, nu există nici teste care să îl identifice, nici nu pot fi făcute vaccinuri împotriva lui.

– Un vaccin se produce de obicei în patru – șase ani. Rusia a făcut un vaccin în câteva luni iar alții în mai puțin de un an. În afara faptului că nu pot fi produse vaccinuri pentru virusuri care nu pot fi izolate, niciun vaccin real nu poate apărea într-o perioadă atât de scurtă, având nevoie de timp îndelungat pentru a-i fi testate efectele pe termen lung.

– Măsurile inițiale împotriva pandemiei au fost evident la mișto iar cele de după declararea stării de urgență au fost ilogice. De exemplu, închiderea oamenilor în case nu are sens, în măsura în care razele ultraviolete produse de Soare distrug virusuri și bacterii și întăresc sistemul imunitar producând vitamina D în organism. Distanțarea socială și purtarea obligatorie a măștilor nu au sens, deoarece virusul nu sare câțiva metri iar măștile riscă să îi îmbolnăvească pe cei care le poartă (cum au și declarat experții medicali înainte de pandemie, inclusiv ministrul Sănătății din România). Închiderea oamenilor în case noaptea nu poate fi considerată o măsură pentru prevenirea răspândirii infectării, din moment ce ziua iau oamenii contact unii cu alții (mai ales în mijloace de transport în comun), nicidecum noaptea, când ies foarte puțini din case.

– Ne-au fost prezentați ca morți de Covid-19 oameni care sufereau de alte boli grave și care ar fi decedat chiar și dintr-o răceală, având sistemul imunitar slăbit aproape complet. Statisticile arată că, în lunile pandemiei, numărul morților nu a crescut față de anii precedenți ci, dimpotrivă, chiar a fost mai mic. Multor oameni li s-au oferit sume de bani pentru a accepta ca rudele lor decedate să fie declarate moarte din cauza coronavirusului. Protocolul obligă ca toate decesele persoanelor infectate cu SARS-CoV-2, indiferent de cauza morții, să fie considerate cauzate de Covid-19. În plus, numărul morților a fost mărit intenționat de oficialități, după cum s-a demonstrat de câteva ori bune.

– În unele țări, precum Italia, morții de Covid au fost incinerați fără ca familiile lor să îi poată vedea pentru ultima oară. În toată lumea au fost interzise autopsiile în cazul acestor decese, încât nimeni nu poate stabili cu exactitate cauza acelor morți.

– Coronavirusul SARS-CoV-2 s-a transformat inexplicabil, ceea ce nu este posibil în cazul unui virus real. Inițial, boala Covid-19 era asemănătoare cu gripa și avea simptome de gripă iar după scurt timp a devenit o pneumonie mai severă, cu simptome de pneumonie sau chiar fără niciun simptom. Virusurile nu pot suferi mutații atât de rapide și de drastice.

– Epidemia de gripă și celelalte boli de sezon au dispărut pentru public, deși făceau ravagii la începutul anului. Nimeni nu le-a mai menționat timp de câteva luni. Abia în octombrie a revenit gripa în atenția în publicului. În România a dispărut complet iar în Statele Unite a scăzut cu 95%, ceea ce este imposibil. Ni s-a spus că testele nu pot face diferența dintre gripă și Covid-19, așa că este clar că bolile respiratorii de sezon au fost transformate într-o boală nouă, prezentată catastrofal de presă și de politicieni.

– Presa a mințit în repetate rânduri, prezentându-ne ori imagini din 2013, ori din Italia ca fiind din New York, ori spitalele goale ca fiind pline. A creat și a menținut starea de panică în rândul populației prin prezentarea pandemiei într-un stil apocaliptic. Intenționat, după cum a dovedit declarația cancelarului Austriei, Sebastian Kurz, care a fost înregistrat spunând că teama de Covid-19 trebuie indusă mai puternic în rândul populației. Presa a contribuit la închiderea oamenilor în case prin campanii manipulatoare. Și a evitat mult timp, cel puțin în România, să prezinte publicului manifestațiile împotriva măsurilor restrictive, care aveau loc simultan în diferite părți ale Globului.

– Grupul de Comunicare Strategică a fost singurul care a avut voie să dea detalii despre pandemie, nelăsând posibilitatea de a fi verificate informațiile. Unele s-au dovedit a fi false, cum ar fi cea despre bătrâna din Galați declarată decedată deși trăia sau faptul că în Caraș-Severin s-au îmbolnăvit 13 persoane, dintre care s-au vindecat 23. În fiecare țară afectată de Covid-19 a existat câte un astfel de grup dictatorial, ale cărui informații nu pot fi nici verificate, nici contestate.

– Guvernul a închis site-uri care prezentau informații diferite de cele oficiale. Facebook și Google au șters postări și au închis conturi care prezentau informații anti-vaccinare, anti-5G și păreri diferite despre pandemie. În Ungaria, Guvernul a stabilit o pedeapsă cu închisoarea pentru ceea ce a considerat a fi știri false. Au fost scoși la înaintare postaci pentru a urmări, discredita și raporta internauții care aveau de spus ceva negativ împotriva Sistemului.

– Membrii guvernului României au lansat ipoteze apocaliptice în public, pentru a mări considerabil panica în rândul populației. Cum ar fi varianta imposibilă a testării tuturor bucureștenilor sau luarea bătrânilor din casele lor. Mai mult, președintele statului român și ministrul Sănătății au mințit intenționat în legătură cu situația școlilor în Franța. Politicienii de top au fost surprinși de multe ori nerespectând măsurile pe care le-au impus populației, ceea ce demonstrează că nu există acest virus, ci doar un nou tip de dictatură în desfășurare.

– În timpul stării de urgență, cetățenii multor state și-au pierdut majoritatea drepturilor și libertăților fundamentale, garantate de Constituție. Au fost date multe amenzi exagerate, adesea abuzive. Curtea Constituțională din România a stabilit nu numai că una dintre ordonanțele militare a fost neconstituțională, ci chiar și starea de urgență. Președintele, cu complicitatea Guvernului și Parlamentului, a încălcat grav Constituția. Și nimeni nu i-a tras la răspundere.

– Au fost scoase armate pe străzi, cu muniție de război, blindate și tancuri, pentru a intimida populația. În Filipine, președintele statului a amenințat populația că va fi împușcată dacă va protesta. În Pakistan au fost arestați medicii care au protestat. În Rusia au murit în condiții suspecte medicii care au protestat. În China și în Statele Unite au murit cercetători tot în condiții suspecte.

– În urma măsurilor abuzive, economia multor state a început să se clatine serios, dând startul unei noi crize economice mondiale.

– În România s-au tăiat păduri cu o viteză amețitoare. La fel de rapid s-au instalat antene noi 5G și au fost upgradate cele vechi. S-au lansat foarte mulți sateliți care, împreună cu antenele terestre, vor forma o super-rețea care va înconjura întreaga planetă.

– Mulți doctori și politicieni duc o adevărată campanie de convingere a populației că este necesară vaccinarea, deși reprezintă un subiect controversat, părerile fiind împărțite. Campaniile pro-vaccinare se observă cel mai bine în presă, care a prezentat în termeni laudativi dubioasele vaccinuri anti-Covid ca fiind singura șansă de a ne salva.

– Anunțul O.M.S. din martie 2019, al lui Obama din 2014 și Evenimentul 201 demonstrează că pandemia nu a apărut întâmplător, ci a fost planificată.

– Presa a fost plătită pentru a promova Covidul. Numai Presa din România a primit peste 40 milioane de euro. Lucrătorii din domeniul Sănătății au primit majorări salariale și sporuri. Mai mult, spitalele au primit câte o mie de euro pe zi pentru fiecare așa-zis bolnav de Covid internat. Aceste sume enorme acordate celor care pot confirma sau infirma pandemia, precum și presei care controlează informațiile transmise populației, nu reprezintă decât o șpagă legală.

Privind tabloul de ansamblu cu toate aceste detalii nu putem trage decât o singură concluzie: Covid-19, implicit SARS-CoV-2, nu există! Este doar o pandemie fictivă și, bineînțeles, un virus fictiv, care au un scop sinistru. Mulți bolnavi de gripă și de alte afecțiuni de sezon au fost considerați bolnavi de Covid-19 iar astfel s-a inventat o pandemie. Sau, mai bine spus, o pandalie globală. Mai târziu s-au inventat asimptomaticii, pentru a explica internarea forțată a celor sănătoși. În martie 2020, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, chiar a declarat că nu există coronavirusul, ci doar o mică răceală, și a acuzat mass-media că păcălește oamenii cu acest virus fals pentru a crea panică. În conformitate cu declarația din aprilie a profesorului doctor Vasile Astărăstoae: „De la o simplă răceală s-a trecut la o apocalipsă”. Sau cu cea a parlamentarei italiene Mariei Rita Gismondo din februarie: „Confundăm o gripă cu o pandemie globală!”. Culmea e că a scăpat „porumbelul” și profesorul universitar doctor Alexandru Rafila, șeful Disciplinei de Microbiologie al Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, șeful Laboratorului Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din Bucureşti și reprezentantul O.M.S. în România. Într-un interviu de la începutul anului pentru Europa FM, postat pe 19 martie pe site-ul postului de radio, a făcut o afirmație surprinzătoare: „Nu există coronavirusul”. O greșeală neintenționată, pentru că gura păcătosului adevăr grăiește, Alexandru Rafila fiind unul dintre experții Sistemului scoși la înaintare pentru previziuni macabre și promovarea vaccinării. Jurnalistul american Joseph Curl a îndrăznit să afirme într-un articol publicat în The Washington Times: „Cifrele nu sunt terifiante, așa cum nici coronavirusul nu e ucigaș. COVID-19 este o gripă mai puternică, ​​în cel mai rău caz. Iar mass-media ar trebui să ne explice la un moment dat de ce ne-a livrat o altă poveste înainte de a cunoaște faptele”. Ținând cont că același scenariu s-a aplicat în mare parte a mapamondului, întrebarea corectă ar fi: la ordinul cui ne-a livrat presa această poveste? Și care este scopul inventării acestei pandemii? Să reținem că, la începutul lunii februarie, cercetătorii chinezi au avut rezultate în lupta contra Covid-19 cu Remdesivir, un medicament conceput pentru Ebola, împotriva căreia nu a dat rezultate. La jumătatea lunii martie, China a anunțat că medicamentul Favipiravir (împotriva gripei) s-a demonstrat a fi eficient împotriva noului coronavirus. Remarcăm că un medicament contra gripei s-a dovedit eficient împotriva unei boli care are simptomele și efectele gripei, dar și faptul că tot mapamondul a ignorat medicamentul chinezilor, preferând să caute un vaccin. De unde înțelegem că nu sănătatea cetățenilor este importantă, ci vaccinul. Ceea ce, firește, ridică și mai multe semne de întrebare. Mai mult, la 24 de ore după ce China a anunțat că a stopat răspândirea coronavirusului, ba chiar a și găsit un tratament împotriva lui, a explodat pandemia în întreaga lume. Italia a depășit instantaneu recordul Chinei cu 400 de morți într-o zi, s-au înmulțit cazurile în Statele Unite, România și alte câteva țări iar Marea Britanie a renunțat la indiferența de până atunci și a intrat în criză. Coincidență? Sigur că nu. Anunțul Chinei ar fi redus panica în rândul maselor, care ar fi avut astfel speranță, iar conducătorii noștri au „reparat” ce au „stricat” chinezii printr-un bum apărut peste noapte. O explozie ilogică, ținând cont de măsurile restrictive luate în acel moment. La fel de ilogică precum înmulțirea considerabilă a cazurilor de mai târziu, când majoritatea oamenilor erau închiși în case. Conform unui studiu făcut de Google, în perioada 16 februarie – 29 martie românii și-au redus ieșirile din case cu 81%, comparativ cu perioada 3 ianuarie – 6 februarie. Astfel Google s-a dat de gol, recunoscând că ne spionează prin diverse aplicații, cum ar fi Google Maps, care este prezentă în orice telefon cu Android și care funcționează și fără internet. În măsura în care oamenii și-au redus ieșirile din case cu 81%, nu are logică înmulțirea cazurilor de îmbolnăviri de Covid. Însă, cum cei care ne conduc stabilesc cifrele după bunul lor plac, totul are sens. Apropo, într-o enciclopedie a bolilor, tipărită în 1989 de Asociația Medicală Americană, la pagina 1051 scrie clar ce boală produc coronavirusurile: „răceală”. Atât. Nu pandemii apocaliptice, nu boli crunte, care să îngrozească o planetă întreagă. Doar o simplă răceală. Frumos, nu-i așa? Însă de ce s-a apelat pentru această pandemie la un virus inexistent și nu la unul real? Pentru că un virus nu poate fi controlat așa cum și-ar dori cei care ne conduc. S-au efectuat teste în ultimele decenii, cu virusuri create în laborator, precum SARS, MERS, Ebola, pesta porcină sau gripa aviară. Și s-a observat că un virus nu se poate răspândi atât de mult și atât de repede pe cât și-ar dori ei. Nu poate infecta pe oricine. Nu poate ajunge doar în locurile vizate. Nu poate fi atât de mortal încât să devină cu adevărat terifiant. Organismul uman are capacitatea de a lupta cu infecții, bacterii și virusuri, încât să își dezvolte un sistem imunitar care să-i permită să se protejeze singur. Aerul curat, Soarele, vitaminele și chiar unele medicamente moderne sunt aliați eficienți ai organismelor umane în lupta cu inamicii invizibili. Astfel încât niciun virus nu poate produce pagube masive care să blocheze întregul mapamond. Nici măcar HIV nu a reușit asta. Prin urmare, după câteva decenii de teste, conducătorii lumii au ajuns la concluzia că nu pot crea un virus atât de crunt pe cât și-ar dori, prin urmare nu le-a rămas decât varianta unuia fictiv. Controlând informațiile care ajung la public, atât prin mass-media aservită lor și prin experții Sistemului care ne repetă doar ce prevede scenariul, cât și prin cenzurarea celor care observă neregulile poveștii, virusul fictiv poate fi exact așa cum își doresc cei de sus. Poate ajunge în câteva ore din China în Italia, poate să sufere mutații inexplicabile peste noapte încât să se transforme radical, poate să infecteze câteva zeci de mii de persoane sau să omoare câteva mii într-o singură zi. Pentru că ei controlează numerele pe care ni le prezintă, iar noi nu putem verifica sub nicio formă informațiile oficiale. Nu se realizează autopsii, cei mai mulți morți de Covid-19 sunt incinerați, iar nouă ne rămân doar cifrele. Care au acoperire, decesele nefiind inventate, ci cât se poate de reale. Însă sunt morți din alte cauze, ignorate și înlocuite oficial cu noul coronavirus. Un virus fictiv s-a dovedit a fi mult mai eficient decât unul real, pentru că poate face absolut orice și-ar dori inventatorii săi. Un inamic invizibil, care nu poate fi perceput de populație cu niciunul dintre cele cinci simțuri, pare a fi dușmanul perfect. Pentru că nu îl poate percepe în vreun fel, populația va fi nevoită să afle detalii despre el de la cei care îl pot „vedea”, adică oficialitățile. Iar cine controlează informația, deține puterea și, implicit, controlează lumea. Prin urmare, nu e nevoie de crearea unui virus, ci doar a informației despre el. Ceea ce stăpânii lumii au mai făcut cu nenumărate ocazii, dar niciodată la nivelul uriaș de astăzi.

Totuși care este scopul acestei false pandemii? Instaurarea dictaturii, pierderea drepturilor fundamentale de către cetățenii lumii, controlul absolut al populației, vaccinarea obligatorie, microciparea și formarea unui guvern mondial fac parte din planul Noii Ordini Mondiale al Elitei malefice care guvernează lumea. Vedem acest plan cum prinde contur, prin urmare putem înțelege că tocmai se instaurează Noua Ordine Mondială cu ajutorul falsei pandemii. În primul rând, ni se spune că vom trece la o nouă normalitate din cauza coronavirusului fictiv. Medici din toată lumea ne anunță că „va trebui să conviețuim cu acest virus” însă nu oricum, ci respectând distanțarea socială, evitarea aglomerației și purtând botnițe până va apărea vaccinul „salvator”. Iar politicienii nu ezită să anunțe Noua Ordine Mondială. De exemplu, într-un interviu pentru Le Monde, ministrul de externe al Franței a avertizat că pandemia amenință ordinea mondială multilaterală, adăugând: „teama mea este că lumea de după va semăna cu lumea de dinainte, doar că va fi mai rău”. Într-un editorial publicat în aprilie 2020 de The Wall Street Journal, fostul secretar de stat american Henry Kissinger declara că pandemia va modifica pentru totdeauna ordinea mondială, cu efecte asupra macroeconomiei, valorilor democratice și drepturilor individuale, iar Statele Unite trebuie „să înceapă urgent acțiunile de planificare pentru o nouă epocă”. Pe 14 februarie, într-un discurs susținut la München, șeful diplomației germane, Heiko Maas, declara: „Trebuie să recunoaștem starea de dezordine a ordinii internaționale bazate pe reguli deoarece cooperarea internațională este într-o recesiune fără precedent. O nouă ordine este în curs de dezvoltare, însă ea are puțin de a face cu principii și norme”. Presa din întreaga lume a anunțat Noua Ordine Mondială prin titluri precum „Noua Ordine Globală: proiectele Putin, Trump şi Xi Jinping” (Adevărul – 25 ianuarie), „Ordinea Mondială a murit. Cum să construim una nouă pentru era post-coronavirus” (Politico Magazine – 5 martie), „Covid-19 scrie o nouă ordine mondială” (The Economic Times – 25 martie), „Noua ordine globală după criza coronavirusului” (El Pais – 26 martie), „Trebuie să inventăm o nouă ordine mondială acum pentru a opri Covid-19” (TRT News – 27 martie), „Pandemia de coronavirus va altera pentru totdeauna ordinea mondială” (The Wall Street Journal – 3 aprilie), „Un avertisment puternic: pentru o nouă ordine globală post-criză” (RFI România – 7 aprilie), „Noua ordine mondială de după coronavirus. De ce lumea nu va mai fi niciodată la fel” (Capital – 10 aprilie), „Alegeri îndoielnice conturează noua ordine mondială” (Asia Times – 22 aprilie) sau „Noua ordine mondială cu noi valori” (Daily Sabah – 28 aprilie). Nu ar trebui să ne mirăm că, pe 1 mai, ministrul Finanțelor din Spania, Maria Jesus Montero, a anunțat oficial într-o conferință de presă intrarea Spaniei în Noua Ordine Mondială: „să avansăm în schimbarea modelului de producție care permite Spaniei să se poziționeze în această nouă ordine mondială”.

Dacă tot ne este anunțată Noua Ordine Mondială, înțelegem că închiderea populațiilor în case, menținerea lor acolo cu armate, polițiști și jandarmi, distanțarea socială și interzicerea grupurilor mai mari de trei persoane nu sunt măsuri împotriva unei pandemii, ci au ca scop împiedicarea revoltelor după principiul latin „divide et impera” („dezbină și cucerește”). Noua Ordine Mondială, anunțată cu surle și trâmbițe la finalul secolului trecut, a cărei fundație a început să fie turnată încă din primul an al mileniului III. Se observă că se folosește în prezent aceeași tactică de după atentatele de la 11 septembrie 2001, când presa vorbea în majoritatea cazurilor doar despre teroriști, subliniind încontinuu pericolul în care ne aflăm, pentru a crea panică în rândul maselor. Politicienii au impus măsuri restrictive, de supraveghere și control al populației, eliminând câteva dintre drepturile fundamentale ale oamenilor. Atunci, atentatele au fost regizate chiar de cei care s-au prezentat ca salvatori, o tactică des întâlnită de-a lungul istoriei, venind cu o așa-zisă soluție la problema creată chiar de ei. În realitate, „soluția” nefiind decât un cal troian care, odată acceptat de populație, dă startul haosului. Totul pentru târârea omenirii în Noua Ordine Mondială mult așteptată de păpușarii din umbră și de zeii lor malefici. Putem înțelege că se trece la implementarea ei observând că evenimentele începute în 2020 se găsesc în Biblie. Mai exact, în Apocalipsa lui Ioan. În 2020, o mare parte a lumii a fost lovită de o pandemie de coronavirus, se vorbește despre un posibil conflict armat major și a început o criză economică mondială, o urmare firească a pandemiei, care se va simți în primul rând prin lipsa hranei. Molima, războiul și foametea apar după deschiderea primelor trei peceți ale Apocalipsei lui Ioan și sunt aduse de primii trei cavaleri apocaliptici.

„Când Mielul a deschis pe cea dintâi din cele șapte peceţi”, Ioan a văzut „un cal alb și cel care ședea pe el avea un arc; și i s-a dat lui cunună și a pornit ca un biruitor ca să biruiască”. După ce „a deschis pecetea a doua” a apărut „alt cal, roșu ca focul; și celui ce ședea pe el i s-a dat să ia pacea de pe pământ, ca oamenii să se junghie între ei; și o sabie mare i s-a dat”. După deschiderea celei de-a treia, „iată un cal negru și cel care ședea pe el avea un cântar în mâna lui”. Când a fost deschisă a patra pecete, „iată un cal galben-vânăt și numele celui ce ședea pe el era: Moartea; și iadul se ţinea după el”. În originalul grecesc, în loc de „iad” este scris „Hades”, nume care îl semnifică atât pe conducătorul lumii de dedesubt în mitologia elenă, cât și lumea pe care o conducea. Despre acești patru călăreți, numiți „Cavalerii Apocalipsei” în mitologia creștină, Apocalipsa biblică afirmă că „li s-a dat lor putere peste a patra parte a pământului, ca să ucidă cu sabie și cu foamete, și cu moarte și cu fiarele de pe pământ”. În unele versiuni ale Bibliei, așa cum este cea în limba engleză, în loc de „moarte” este scris „molimă”. O variantă mult mai logică, ținând cont că versetul se referă la metodele prin care cavalerii apocaliptici aduc moartea: ucid prin sabie, foamete, molimă și cu fiarele de pe Pământ. A ucide cu moarte este doar un pleonasm. E clar că al doilea cavaler este cel care ucide prin sabie, ținând cont că „o sabie mare i s-a dat” pentru a lua pacea de pe Pământ. La fel de clar e și că al treilea este cel care aduce foametea, deoarece el cântărea mâncarea (o voce a strigat: „Măsura de grâu un dinar, și trei măsuri de orz un dinar. Dar de untdelemn și de vin să nu te atingi”). Primul, cel cu arcul, este cel care ucide prin molimă, prin prisma asemănării cu zeul Apollo al grecilor, care în mitologia elenă putea împrăștia molime cu ajutorul săgeților sale. De exemplu, chiar la începutul Iliadei lui Homer, Apollo săgetează tabăra aheilor, lovindu-i cu o molimă. Apollo al grecilor a fost echivalat de cercetători cu alte zeități responsabile pentru producerea molimelor, precum Aplu al hurienilor și hitiților, Nergal al babilonienilor ori Reșeph al canaaneenilor și egiptenilor. Apocalipsa lui Ioan îl menționează clar pe Apollo în pasajul despre lăcustele ieșite din fântâna adâncului, care „au ca împărat al lor pe îngerul adâncului, al cărui nume, în evreiește, este Abaddon, iar în elinește are numele Apollion” (9:11). Așadar, primul cavaler apocaliptic este cel care ucide prin molimă. Iar celui de-al patrulea i-a rămas decesul provocat cu ajutorul animalelor.

Despre primul cavaler al Apocalipsei, care apare după deschiderea primei peceți pentru a aduce molima, Biblia spune că „i s-a dat lui cunună și a pornit ca un biruitor ca să biruiască”. Cuvântul „cunună” este sinonim cu „coroană” sau „corona” în latină (limba oficială a creștinismului apusean). Versetul biblic în versiunea latină este următorul: „Et vidi et ecce equus albus et qui sedebat super illum habebat arcum et data est ei CORONA et exivit vincens ut vinceret”. Cu alte cuvinte, primului cavaler apocaliptic i s-a dat „corona” pentru a aduce omenirii o molimă. Iar o mare parte a planetei a fost lovită de o pandemie de coronavirus. Cum sunt mici șansele să fie doar o coincidență, rezultă că prima pecete a fost deschisă. Sau, cel puțin, aceasta este impresia pe care păpușarii lumii vor să ne-o lase.

După acest cavaler, textul biblic spune că urmează al doilea, cel care aduce războiul. În vară, Statele Unite ale Americii au organizat programul Defender-Europe 2020. În primă fază erau pregătiți 37.000 de soldați din 18 țări membre ale N.A.T.O. (29.000 americani, aproape 3000 polonezi și 5000 din restul țărilor). Din cauza pandemiei, Statele Unite au anunțat că nu vor mai trimite în Europa cei 20.000 de soldați care nu au apucat încă să plece, însă exercițiul va avea loc în șapte state europene: Belgia, Olanda, Germania, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia. Ceea ce înseamnă 17.000 de soldați N.A.T.O. cu echipamente de război. Nu știm cum a decurs acest exercițiu, pentru că totul a fost ținut secret. Înainte de el, multe state europene și-au scos armatele pe străzi cu tancuri, mașini blindate și elicoptere, aparent pentru a ajuta forțele de ordine să țină populațiile în case. Mulți lideri de state din toată lumea ne-au repetat obsesiv că suntem în război cu coronavirusul, așa cum sunt Emmanuel Macron (președintele Franței), Scott Morrison (premierul Australiei), Xi Jinping (președintele Chinei), Donald Trump (președintele Statelor Unite) sau Boris Johnson (premierul Regatului Unit). Statele Unite și-au retras în 2019 o parte din armată din Orientul Mijlociu și au început să acuze tot mai agresiv China că au scăpat noul coronavirus în lume, mușamalizând totul cu ajutorul Organizației Mondiale a Sănătății. Nu doar americanii au făcut asta, ci și aliații lor. Conflictul din Afganistan s-a intensificat în 2020 iar unul nou a început între Armenia și Azerbaidjan. Erdogan, președintele Turciei, a început să lanseze scântei în mai multe direcții, încercând să provoace Grecia, Cipru, Rusia și chiar Franța. În toamna anului 2020 a avut loc un schimb brutal de replici între el și Emmanuel Macron, președintele Franței, care a dus la apariția câtorva atentate teroriste în Europa. Să nu uităm că Statele Unite și-au înființat în decembrie 2019 un nou departament al armatei, Forțele Spațiale, iar rețeaua de sateliți a lui Elon Musk, care va avea și aplicații militare, a început să se extindă tot mai mult pe întreaga planetă. Toate acestea ne arată pregătiri intense pentru război, unele disipate în primă fază, care pot cuprinde o mare parte a lumii pentru a se transforma într-un război mondial. Ceea ce înseamnă că sunt mari șanse ca a doua pecetă să fie și ea deschisă.

Al treilea cavaler apocaliptic e cel care, conform Bibliei, va aduce foametea. Ceea nu se poate întâmpla decât printr-o criză economică majoră la nivel global. Care a fost anunțată deja de mulți economiști, bancheri, investitori, corporatiști, analiști financiari și politicieni. Bursa a căzut, ziarele au tot anunțat o viitoare recesiune globală iar câțiva politicieni au „profețit” că, în curând, marea problemă a omenirii va fi foametea. În martie, James Gordon Brown, fost prim-ministru al Regatului Unit și membru important al Partidului Laburiștilor, a cerut înființarea unui guvern mondial temporar care să se ocupe nu doar de problema coronavirusului, ci și de criza financiară care va urma. O criză economică majoră este posibilă ținând cont că, din cauza pandemiei care a închis în case majoritatea oamenilor, cele mai multe activități au fost stopate. Dacă nimeni nu mai produce nimic, în special hrană, colapsul financiar nu este doar posibil, ci și foarte probabil, criza economică lovind în 2020 multe țări. Iar cea mai gravă urmare a ei este foametea despre care „profețea” Ioan.

Cel de-al patrulea cavaler va ucide „cu fiarele de pe pământ”, o exprimare vagă, din care nu se înțelege mare lucru. Însă observăm că s-a anunțat deja apariția unui nou virus, hantavirusul, care apare în șobolani și care este mai periculos decât coronavirusul din prezent. În plus, mare parte din 2020 se suprapune cu anul chinezesc al șobolanului de metal, ceea ce nu pare a fi o coincidență. Să urmeze oare o nouă pandemie cauzată de șobolani? Să sperăm că nu. Oricum, se pare că păpușarii își pregătesc de pe acum și acest punct al planului, anunțând că SARS-CoV-2 a plecat din lilieci și a început să sufere mutații în alte animale, precum nurcile. Danemarca a anunțat în toamna anului 2020 că va ucide întreaga populație de nurci, adică 17 milioane de suflete, pentru a-și proteja populația de mutația virusului. Instanța a oprit masacrul, însă prea târziu, danezii ucigând deja peste 10 milioane de nurci. Prezența numărului 17 ne indică nu doar faptul că acest măcel nu este decât un sacrificiu ritualic, ci și identitatea zeității care a primit sacrificiul.

Textul biblic ascunde câteva simboluri pe care le putem identifica. Cei patru cavaleri apocaliptici au cai de culori diferite: primul este alb, al doilea roșu, al treilea negru iar al patrulea galben. Acestea reprezintă principalele rase umane cunoscute în vechime: cea europeană sau caucaziană, cea amerindiană, cea negroidă și cea mongoloidă. E drept că în prezent s-a ajuns la mai multe rase și subrase, însă pentru antici nu existau decât patru. De exemplu, pentru vechii egipteni, cele patru rase erau: galbenii – asiaticii, negrii – cei din sudul izvoarelor Nilului, roșiii – egiptenii și albii – oamenii din nord. Culorile celor patru cavaleri apocaliptici pot simboliza nu neapărat cele patru rase, ci continentele de origine ale fiecăreia: alb – Europa, roșu – America, negru – Africa, galben – Asia. La primul cavaler găsim coroana, care indică noul coronavirus, și arcul, ceea ce îl echivalează cu zeitatea responsabilă cu producerea epidemiilor. La cel de-al doilea găsim focul și sabia, ceea ce ar putea sugera că războiul va începe din cauza unui foc (incendiu? explozie? bombardament?). Al treilea are un cântar (ori o balanță) iar la cel de-al patrulea ni se spune că iadul / hadesul va urma după el. Simbolistica nu este niciodată ușor de descifrat, ducând la multe interpretări posibile sau imposibile. Prin urmare, nu ne rămâne decât să așteptăm ca timpul să ne aducă răspunsuri. Dacă va izbucni în curând un război cauzat de americani iar motivul începerii lui va avea o legătură cu focul, putem fi siguri că trăim vremuri apocaliptice. La propriu.

Oare chiar așa să fie? Ioan a profețit cu adevărat evenimentele din prezent? Mai mult ca sigur, nu. În aceste vremuri în care se instaurează Noua Ordine Mondială, ar fi o coincidență cam mare să se îndeplinească exact în același timp și o veche profeție din dorința Divinității. În realitate, cei care ne conduc creează o apocalipsă falsă. Pentru instaurarea Noii Ordini Mondiale folosesc scenariul din Apocalipsa lui Ioan. Și nu pare a fi planul conducătorilor noștri pământeni, ci a zeităților lor. Cum Iștar era cea care a respins dintotdeauna vechea ordine divină, încercând să instaureze pe Glob una nouă, după placul ei, nu ar trebui să ne mire faptul că țările cele mai afectate de Covid-19 sunt cele supuse zeiței. Pentru că această boală fictivă poate duce la război, criză economică, vaccinare obligatorie și înrobirea maselor în moduri cât mai hidoase, pandemia este în favoarea abominabilei zeițe. Care, bineînțeles, dă vina pentru Covid-19 pe fratele și rivalul ei, Marduk. Nu întâmplător Xi Jinping, președintele Chinei, a declarat la primul său discurs despre Covid-19, în ianuarie 2020s: „această epidemie este un demon și nu putem lăsa demonul să se ascundă”. Așa cum am spus, în multe religii antice Marduk era responsabil cu aducerea molimelor, după cum subliniază câteva alter-ego-uri ale sale: Nergal din Babilon, Aplu al hurienilor și hitiților, Apollo al grecilor și romanilor, Reșeph al canaaneenilor și egiptenilor sau biblicul Yahweh. Primul cavaler apocaliptic, cel care aduce molima, este copia lui Marduk. Nici apariția falsei pandemii într-unul dintre teritoriile lui nu este întâmplătoare, servind ca motiv pentru supușii lui Iștar de a acuza și de a ataca în diverse moduri China. Totuși, zeița și-a lăsat amprenta, pentru a ne arăta cine este adevăratul regizor al evenimentelor din prezent. Una dintre aceste amprente este numărul 17, scopul ei suprem de a deveni „Dumnezeu pe Pământ”. Să remarcăm prezența lui deloc întâmplătoare în evenimentele din timpul pandemiei: se presupune că pacientul zero, primul om la care a apărut Covid-19, s-a infectat pe 17 noiembrie 2019; pe 17 ianuarie 2020, oamenii de știință britanici au estimat că numărul persoanelor infectate era de 1700; pe 17 februarie 2020, în lume erau peste 1700 de morți din cauza coronavirusului și peste 71.000 de infectați (inversul lui 17); timpul mediu între apariția primelor simptome și decesul unui pacient din cauza Covid-19 este de 17,8 zile (în care remarcăm și celălalt număr al zeiței, 8); pe nava de croazieră Diamond Princess, coronavirusul a supraviețuit timp de 17 zile după ce au plecat pasagerii; pentru exercițiul Defender-Europe 2020 au fost anunțați 17.000 de soldați; în noiembrie 2020, Danemarca a vrut să ucidă 17 milioane de nurci de teama coronavirusului; Q, numele liderului cultului QAnon, format din adepți ai lui Donald Trump, este a 17-a literă din alfabet (Trump începându-și mandatul în 2017).

Există și alte semne ale apocalipsei regizate de Iștar. Clădirea Parlamentului European de la Strasbourg are forma Turnului Babel dintr-o pictură a lui Pieter Bruegel cel Bătrân, realizată în jurul anului 1563. Pare neterminată, așa cum și turnul a rămas nefinalizat în povestea biblică. De altfel, Uniunea Europeană pare că încearcă inversarea pedepsei divine din Biblie. Dacă constructorii turnului făceau parte din același popor și vorbeau aceeași limbă, iar divinitatea supremă i-a împrăștiat și le-a diversificat limbile, Uniunea Europeană a unit mai multe popoare sub conducerea unui organism care are sediul în Turnul Babel contemporan. În Apocalipsa lui Ioan se vorbește despre căderea Babilonului, care ar putea reprezenta o destrămare a Uniunii Europene. În martie 2020, premierul Italiei, Giuseppe Conte, a avertizat că UE se poate prăbuși, idee care pentru mulți a început să devină extrem de probabilă. Dacă se va întâmpla, va fi încă un pas al scenariului biblic îndeplinit de liderii noștri. Și, pentru ca scenariul să fie complex, dacă nu complet, nu puteau lipsi din această poveste Antihristul și Mesia.

În folclorul ebraic, mesia evreilor (care este diferit de cel al creștinilor) se va întoarce înainte de sfârșitul lumii. Într-o înregistrare secretă, afaceriștii evrei Lev Parnas și Igor Fruman îi explică lui Donald Trump, președintele Statelor Unite între 2017 – 2021, că numele lui și cuvântul „mesia” au aceeași valoare numerică. Presa din Israel l-a numit de multe ori pe Trump „mesia”, ba chiar s-a scris o carte cu titlul Donald „Mesia” Trump: Omul, Mitul, Mesia?. Nu doar evrei, ci și unii creștini au ajuns să îl compare cu regele persan Cyrus, cel care i-a salvat pe evrei din robia babiloniană, numit în Biblie tot „mesia”. Un exemplu este afirmația lui Avelet Shaked, ministrul de Justiție israelian: „Trump în generația lui precum Cyrus în a lui”. Unii au mers mai departe și l-au declarat pe președintele Statelor Unite chiar reîncarnarea regelui Cyrus. Acum câțiva ani, Sanhedrinul israelian le-a cerut președinților Trump și Putin să construiască Al Treilea Templu, parte importantă a literaturii apocaliptice evreiești. Se pare că președintele Statelor Unite chiar se crede mesia evreilor, el sugerând asta pe Twitter. Mai mult, și-a bazat campania electorală pe ideea salvării Americii. Ba chiar a apărut un grup de susținători ai lui, numit QAnon, care afirmă că Trump luptă împotriva unei elite oculte. Aceeași tactică electorală a fost folosită și de Adolf Hitler, care pentru germani a fost mesia ce a dus un război împotriva masoneriei. Campania lui Trump a fost mult exagerată, promovându-se în grupul fanilor săi ideea că el este trimisul lui Dumnezeu, că luptă cu forțele întunericului și că va aduce lumii raiul pe Pământ. În 2019 a angajat o teleevanghelistă celebră, Paula White, pe care a plătit-o din bani publici pentru a-i aduce voturile comunității evanghelice, un segment electoral crucial în SUA. Această manipulatoare de profesie își câștigă existența păcălind creștinii să-i doneze sume mari de bani, susținând că oamenii se pot îmbogăți prin credință doar dacă îi fac ei donații masive, pentru a umple Departamentul Finanțelor din Rai. Șarlatana a demonstrat că își merită banii, ea lăudându-l pe Trump în moduri cât mai hidoase încă de când a fost nominalizat: „El a fost nominalizat. Acesta trebuie să fie planul divin. Aceasta este mâna lui Dumnezeu”; „Orice gură care îl vorbeşte de rău va fi condamnată şi pedepsită conform cuvântului lui Dumnezeu”; „Să îl respingi pe preşedintele Trump înseamnă să îl respingi pe Dumnezeu”. Să nu uităm că, pentru creștini, mesia evreilor nu este Iisus, ci Antihristul. Donald Trump și-a luat rolul în serios, pe 6 decembrie 2017 recunoscând Ierusalimul ca fiind capitala statului Israel și chiar mutând ambasada americană din Tel Aviv în Ierusalim. Deși mulți îl cred salvatorul omenirii, fără vreun motiv serios, realitatea este diferită. Donald Trump doar a jucat rolul de mesia, în timp ce a împins omenirea către Noua Ordine Mondială. Iar argumente sunt destule. Iată câteva dintre ele:

– Trump a anunțat din 2015 că va lupta împotriva Elitei. În patru ani de mandat nu a făcut nimic în această privință, ci doar a dat din gură. De ce? Cumva pentru că avea nevoie de minciuna asta atunci pentru a câștiga alegerile și în 2020 a scos-o din nou de la naftalină în campania electorală?

– Elita nu ar permite să ajungă în funcția supremă din SUA cineva care nu face parte din Sistem. Toți președinții Statelor Unite au fost oamenii Elitei, iar Trump nu putea ajunge acolo fără acordul stăpânilor din umbră.

– Toți marii afaceriști și politicieni sunt masoni. Toți în afară de Trump?

–  Dacă Trump ar fi un pericol real pentru „elitiști”, nimic nu i-ar împiedica să îl elimine ca pe John Fitzgerald Kennedy. Dacă nu le-a fost frică de un președinte foarte iubit de popor, e clar că nu le este nici de un personaj rupt parcă din desene animate.

– Trump a făcut afaceri cu oamenii Elitei. S-a îmbogățit cu ajutorul Elitei. De ce și-ar trăda partenerii de afaceri, pe cei care l-au îmbogățit și i-au dat și funcția de președinte al Statelor Unite? I-a dispărut peste noapte dragostea pentru bani și putere și brusc l-au lovit moralitatea și dragostea pentru popor? E clar că pentru un afacerist vanitos ca Trump, banii și puterea sunt extrem de importante, nicidecum grija oamenilor de rând. Ceea ce a și demonstrat, de altfel. În timpul mandatului său, bogătașii Americii și-au mărit considerabil averile, în primul rând datorită reformei fiscale semnate de Trump în 2017, care include beneficii pentru companii și americanii bogați. Cabinetul său este format aproape în întregime din milionari (20 din 23), dintre care unul este chiar miliardar. Pe 23 aprilie 2020, un studiu al Institutului pentru Studii Politice din SUA a fost publicat pe site-ul institutului, din care reiese că, în timp ce zeci de milioane de americani au sărăcit și și-au pierdut locurile de muncă, elita bogată a Americii s-a îmbogățit și mai mult. Cu 282 de miliarde de dolari în doar 23 de zile, adică între 19 martie și 10 aprilie 2020. Cu alte cuvinte, în timpul mandatului lui Trump și în timpul „luptei” acestuia împotriva Elitei, pentru popor, poporul a sărăcit și mai mult iar Elita s-a îmbogățit și mai mult.

– Dacă Trump luptă împotriva elitei oculte, cum se face că nu a spus nimic despre familia Bush, una dintre cele mai bogate și puternice din politica americană? Despre legăturile ei extrem de dubioase cu familia bin Laden (scoase la lumină acum mai bine de 15 ani), despre organizarea atentatelor de la 11 septembrie ca motiv pentru a ataca Afganistanul și Irakul, despre finanțarea naziștilor de către bunicul lui Bush Jr.? Avea material împotriva lui Bush cât să umple câteva cărți. De ce nu a suflat nicio vorbă? Cumva pentru că fac parte din același partid? Adică Trump nu-i atacă decât pe adversarii lui politici? Elita este formată doar din democrați, nicidecum din republicanii care au început războaie, au înființat organizații teroriste și au pus la cale atentate?

– Trump a afișat de multe ori simboluri oculte în public, cum ar fi triunghiul masonic. Internetul încă e plin de astfel de fotografii. A fost surprins salutând-o pe regina Marii Britanii cu salutul masonic. Adică face exact ce fac oamenii Elitei.

– Oculta asta este condusă de evrei. Care îl numesc „mesia” în presa din Israel și îl compară cu regele Cyrus. Dacă ar lupta împotriva lor, de ce l-ar considera salvatorul lor? Mai mult, Trump a recunoscut Ierusalimul ca fiind capitala Israelului și a mutat ambasada Statelor Unite la Ierusalim, riscând să provoace un mare conflict internațional între evrei și musulmani. Adică a îndeplinit una dintre marile dorințe ale Elitei. Trump le îndeplinește marea dorință pentru că se luptă luptă cu ei?

– Fiica lui Trump, Ivanka, a devenit evreică în 2009. Pentru a se căsători cu Jared Kushner, Ivanka s-a convertit la religia lui, adică la iudaism. Ba a și adoptat numele Yael, după un personaj dubios din Vechiul Testament.

– Dacă Elita vrea să ne omoare / îmbolnăvească prin 5G și vaccinuri, cum se face că Trump a fost cel mai mare susținător al 5G-ului? A organizat conferințe, tot felul de întruniri, a semnat acorduri cu alți șefi de state și i-a amenințat pe cei care refuzau implementarea acestei tehnologii. Ba chiar a cerut companiilor farmaceutice americane să se grăbească cu realizarea unui vaccin anti-Covid. La sfârșitul lunii aprilie 2020 a lansat Operațiunea Warp Speed, în care companii farmaceutice, agenții guvernamentale și militare și-au unit eforturile pentru a găsi cât mai repede un vaccin, care a fost gata imediat după alegeri. Adică Trump din nou face jocul Elitei.

– Trump nu are o ideologie politică, el fiind acolo unde e ciolanul mai mare. Până în 1987 a fost simpatizant al Partidului Democrat. Din 1987 până în 1999 a făcut parte din Partidul Republican. Între 1999-2001 a fost în Partidul Reformator. Între 2001 și 2009 în Partidul Democrat. Între 2009 și 2011 în Partidul Republican. Independent în 2011-2012, iar apoi din nou în Partidul Republican.

– „Deep state” al lui Trump nu este vreo revelație menită să ne dea cu fundul de pământ, ci doar „statul paralel” al turcului Erdogan, pe care a încercat să-l folosească și Liviu Dragnea în România, însă fără prea mult succes. Trump a copiat un termen care a prins în Turcia și l-a aplicat în Statele Unite.

– Donald Trump are în spate o ditamai lista de minciuni spuse (și dovedite) în public. Numai în timpul mandatului său s-au adunat peste 20.000! Un mincinos notoriu dovedit ne spune adevărul brusc și fără niciun motiv? Nici vorbă!

Pentru a înțelege de ce Donald Trump slujește cu atâta ardoare interesele statului Israel, trebuie să ne amintim cine l-a salvat acum trei decenii. În 1990, din cauza unor investiții proaste în Atlantic City, Trump era în pragul falimentului. Datoriile se acumulaseră simțitor, risca să își piardă cazinourile și nimeni nu era dispus să îl împrumute. Ajutorul a venit din partea lui Wilbur Ross, directorul Departamentului de Consultanță în Restructurarea Falimentului din cadrul băncii Rothschild & Co. Ross a convins investitori să îi împrumute lui Trump suma necesară pentru a se salva, în schimbul a jumătate din acțiuni. Întrebat de ce a ales să îl ajute pe Trump, Ross a răspuns: „Pentru că numele Trump încă valorează mult”. Este evident cine i-a oferit banii lui Trump, din moment ce Wilbur Ross era omul clanului Rothschild. Iar Donald și-a plătit datoria când a fost ajutat de aceeași elită iudaică să ajungă președintele Statelor Unite. L-a numit pe Ross secretar al Comerțului, avându-l alături pe omul clanului Rothschild, cel care îi transmitea ordinele și supraveghea îndeaproape implementarea lor. Trump este doar o marionetă pusă în funcție pentru a face show, el având experiență în televiziune. Iar omul de rând nu urmează un intelectual plictisitor, ci un circar cu gura mare. Nu degeaba romanii au descoperit că poporul poate fi ținut în frâu cu pâine și circ. Donald Trump și-a dezvăluit poziția de marionetă în 2017, când a transmis un mesaj stăpânilor săi din umbră pe Twitter, la fel cum Victor Ponta a făcut-o pe Facebook în 2014. Pe 31 mai 2017, la ora 0:06, Donald Trump a postat pe Twitter următorul mesaj: „Despite the constant negative press covfefe”, adică „În ciuda presei constant negative covfefe”. După șase ore, Trump a șters mesajul și a postat unul nou la ora 6:09: „Cine își poate da seama de adevăratul sens al «covfefe»? Distracție plăcută!”. După câteva ore, secretarul de presă al Casei Albe, Sean Spicer, a sugerat într-un interviu că nu era vorba despre o greșeală de tastare, ci despre un cuvânt cu un sens ascuns: „Cred că președintele și un grup mic de oameni știu exact la ce s-a referit”. Cu toate astea, varianta acceptată de public a fost că respectivul cuvânt, „covfefe”, nu este decât o greșeală de tastare, Trump încercând să scrie „coverage”. Iar lumea s-a distrat copios, în doar 24 de ore cuvântul a devenit viral, fiind utilizat pe internet haștag-ul #covfefe de 1,4 milioane de ori. Un an mai târziu, în mai 2018, Trump a folosit celebrul cuvânt într-o filmare de la Casa Albă: „Tot ce aud este «covfefe»”. În iulie 2019, Philip Bump, un analist al The Washington Post, scria că episodul „covfefe” este un exemplu reprezentativ de refuz al președintelui de a-și recunoaște micile greșeli. Alți critici ai lui Trump din presă au exprimat opinii asemănătoare. Și gata. S-a stabilit că a fost o greșeală de tastare iar lumea a uitat povestea. Dar dacă ar fi fost o greșeală de tastare, cum s-a ajuns de la „coverage” la „covfefe”? Cum ar putea cineva să tasteze din greșeală „fefe” în loc de „erage”? Să presupunem că a fost vina autocorectorului. Însă acesta sugerează ori cuvinte existente în dicționar, ori cuvinte folosite deja în textele redactate pe acel dispozitiv. Cum „covfefe” nu există în limba engleză, rămâne varianta că Trump l-ar fi folosit înainte în mesajele sale. Iar dacă președintele Statelor Unite a mai folosit acest cuvânt inexistent cu alte ocazii, înseamnă că nu a fost o greșeală de tastare. În plus, dacă se dorea cuvântul „coverage” în loc de „covfefe”, mesajul lui Trump nu ar avea sens, fiind neterminat. Ar rezulta „Despite the constant negative press coverage”, adică „În ciuda relatărilor de presă constant negative”. Atât? O propoziție fără predicat? Fără sens? Cei care cred că a fost doar o greșeală de tastare uită esențialul: în următorul său mesaj pe Twitter („Cine își poate da seama de adevăratul sens al «covfefe»?”), Trump a dat de înțeles că era vorba despre un cuvânt real, cu un sens ascuns. La fel și secretarul său de presă, care a afirmat că doar președintele și un mic grup de oameni știu înțelesul secret al cuvântului („Cred că președintele și un grup mic de oameni știu exact la ce s-a referit”). În acest caz, de ce să nu credem că Trump a făcut public un cuvânt cu un sens ascuns, așa cum au precizat și el, și secretarul său de presă, mai ales când varianta greșelii de tastare este improbabilă? Așadar, care ar putea fi sensul cuvântului? Și de ce l-ar face Trump public, dacă doar un mic grup de oameni l-ar înțelege? N-o fi cumva un mesaj pentru acel mic grup? Și cine ar putea forma respectivul grup? BBC a anunțat încă din acea zi că viralul „covfefe” este un cuvânt samoan. Exact atunci era celebrată săptămâna limbii samoane în Noua Zeelandă, așa că ar avea sens folosirea unui cuvânt samoan. Care însă nu există în această limbă. În plus, din limba samoană lipsesc multe consoane, deoarece se bazează în principal pe vocale. „Fefe” există în samoană și înseamnă „frică”. Însă nu și „cov”. Ceea ce înseamnă că prima parte a cuvântului „covfefe” ar putea avea altă sursă. „Cov” are multe sensuri, însă cel mai popular în prezent este abrevierea oficială a cuvântului „coronavirus”. Ar putea „covfefe” să însemne „frica de coronavirus”? Dacă aplicăm acest sens, declarația lui Trump ar deveni „Despite the constant negative press coronavirus fear”, adică „În ciuda presei constant negative frica de coronavirus”. Tot ar fi o propoziție fără sens. Asta pentru că o considerăm o propoziție deși, în mod evident, nu are predicat. Prin urmare, nu poate fi o propoziție. Atunci ce? Poate doar o înșiruire de cuvinte? „Despite” înseamnă și „în ciuda”, dar și „dispreț”. „Press” înseamnă și „presă”, și „apasă”. În acest caz, mesajul său ar deveni „în ciuda / dispreț, constanta, negativ, presă / apasă, frica de coronavirus”. Iar dacă nu despărțim toate cuvintele prin virgulă, ci doar unele, ar reieși următorul mesaj: „Dispreț, presa constant negativă, frica de coronavirus”. Sau „În ciuda presei constant negative: frica de coronavirus”. Ori „În ciuda negativului constant, apasă frica de coronavirus”. Indiferent ce variantă am alege, reiese că președintele Statelor Unite a știut încă din mai 2017 ce va urma în 2020. Și a trimis un mesaj secret unui grup mic de oameni, la fel ca Ponta în 2014, în care îi anunța că a recepționat mesajul. Multă lume se mira că Trump nu dormea la ora aia târzie (0:06), ba chiar s-a și trezit foarte devreme (6:09), fiind o diferență de 6 ore și 3 minute între cele două postări ale sale. Nu cumva a primit vizita târzie a curierului (poate chiar Wilbur Ross) care i-a transmis planul pentru 2020? Iar el a confirmat prin Twitter că a primit mesajul? Cui? Logic, celor care au trimis curierul. Cine formează acel grup mic de oameni cărora Trump le-a trimis mesajul recepționării planului, după cum a sugerat chiar secretarul său de presă? Și de ce se repetă de trei ori cifra 6 în cele două postări ale sale legate de „covfefe”? Încă din cele mai vechi timpuri, 6 este cel mai important număr al evreilor, care îl reprezintă pe zeul lor, Yahweh / Marduk. Trei de 6 îl reprezintă pe Marduk și încă două zeități egale cu el, adică tatăl și sora sa, Enki și Iștar. Să fie o coincidență sau o confirmare a faptului că Donald Trump nu luptă împotriva Elitei care conduce mare parte a lumii, ci doar apelează la o tactică electorală pentru a câștiga un nou mandat, fiind și el doar o păpușă a acestei Elite? Să ignorăm afaceriștii evrei din anturajul lui Trump și presa din Israel care îl numește „mesia”. Să considerăm că toată povestea cu „covfefe” e doar o coincidență. Dar să remarcăm măcar faptul că mesajul a fost trimis pe 31 mai, zi în care are loc una dintre cele mai importante sărbători ale masonilor. Pe 31 mai 1801, primul Consiliu Suprem al Gradului 33, numit și „Consiliul Mamă al Lumii”, și-a făcut publică existența prin motto-ul „ordo ab chao” („ordine din haos”). Atunci și-a anunțat noul sistem de 33 de grade în care erau încorporate cele 25 ale Ordinului Secretului Regal, cărora li s-au adăugat încă opt. În acea zi, Consiliul Suprem a anunțat și că are sub control masonii de grade înalte din America. Din acest motiv, ziua de 31 mai reprezintă una dintre marile sărbători ale masoneriei. Să fie oare o coincidență faptul că Trump a postat un mesaj dubios pentru un grup de oameni într-o zi importantă pentru masonerie? Sau că a avut o campanie electorală asemănătoare celei ale lui Adolf Hitler? Evident, evenimentele din 2020 fac parte dintr-un plan bine pus la punct pentru instaurarea Noii Ordini Mondiale, iar actorii principali nu sunt decât marionete conduse de stăpânii din umbră.

Trump nu a fost pus în funcția de președinte al Statelor Unite doar pentru a ajuta Israelul, ci și pentru un scop mult mai important: pentru a crea haos. A băgat Statele Unite în războiul din Siria și a continuat războaiele predecesorilor săi (Afganistan, Irak, Libia, Yemen). În Afganistan a aruncat în 2018 și 2019 mai multe bombe decât Bush și Obama în primele lor mandate (peste 20.000 de bombe). În 2017 a bombardat Irakul mai mult decât a fost bombardat din 2003 până atunci. În 2019 a trimis 14.000 de soldați suplimentari în Orientul Mijlociu. S-a opus tuturor proiectelor de legi ale Congresului care cereau retragerea trupelor din Yemen. A încheiat în 2020 un acord de pace cu talibanii, care însă nu are nicio valoare, nefiind respectat de nicio parte. A rupt tratatul nuclear cu Iranul provocând din nou tensiuni în Golf și ucigând un general iranian considerat cel mai mare dușman al Israelului. A mutat ambasada S.U.A. în Ierusalim și a anunțat că va ajuta Israelul să anexeze Palestina. A sprijinit o lovitură de stat în Bolivia și câteva eșuate în Venezuela. A impus sancțiuni economice Iranului, Venezuelei, Coreei de Nord, Siriei și Cubei. A îndepărtat S.U.A. de aliați europeni importanți, cum ar fi Germania și Franța. A reușit să arunce o mare parte a lumii într-un conflict cu China. A reușit să-și divizeze propriul popor și să-l ducă în pragul unui război civil atât în vara anului 2020, cât și după alegerile din toamnă, când a refuzat să-și recunoască înfrângerea. A retras Statele Unite din mai multe tratate internaționale, cel mai important fiind tratatul nuclear cu Rusia. Și pe plan economic a provocat haos. În al doilea trimestru din 2020, PIB-ul Statelor Unite a înregistrat un declin cu 33% iar exporturile au scăzut cu 64%. Deficitul în 2020 a fost cel mai mare de la Al Doilea Război Mondial. Rata șomajului a atins un record istoric în primăvară și abia în toamnă a început să scadă câte puțin. Obama și Bush au făcut în 16 ani o datorie a țării de 13,9 triliarde de dolari, în medie aproape 3,5 triliarde pe un mandat de patru ani. Tot în patru ani, Trump a crescut datoria cu 7,37 triliarde de dolari. De ce rolul său este de a provoca haos? Pentru că elita ascunsă guvernează după principiul „ordo ab chao”, fiind necesar haosul pentru o nouă ordine, mai ales pentru una mondială. Iar Trump este personajul care poate provoca reacții emoționale (negative sau pozitive), prin urmare este potrivit pentru divizarea americanilor și chiar a unei părți din lume. Pentru a crea și mai mult haos înainte de a-și termina mandatul, în toamna anului 2020 a refuzat să își recunoască înfrângerea în alegerile prezidențiale, invocând aparente fraude electorale, fără a prezenta măcar o singură dovadă. Scopul a fost atins, pentru că o mare parte a populației americane l-a crezut pe cuvânt.

Să luăm și cazul lui Q. Un necunoscut sau un grup de necunoscuți, despre care nimeni nu știe absolut nimic, ne-a cerut timp de câțiva ani să stăm cuminți, pentru că va urma o curățenie generală. Mulți au aplaudat frenetic, cu lacrimi în ochi, chiar dacă în atâția ani nu s-a întâmplat nimic din „previziunile” lui Q, fără să se întrebe cine este în spatele acestui nume. Ar putea fi agenți CIA sau Mossad, puși să țină în lesă încă un segment al populației? Să-i creeze lui Trump imaginea de mesia? Se pare că da. Totul a început în octombrie 2017, când o persoană care își spunea Q a anunțat pe câteva forumuri web că Donald Trump duce un război secret împotriva „statului paralel” care face trafic cu copii. Atunci, Q s-a declarat a fi un membru de rang înalt al Guvernului, cu acces la documente clasificate. Adică un om al lui Trump. Care, așa cum e firesc, i-a făcut campanie electorală lui Trump, construindu-i imaginea de salvator al omenirii. Din păcate le-a oferit fanilor înfierbântați doar știri false despre vedete arestate pentru pedofilie și copii eliberați, pe lângă nesfârșitele îndemnuri la inacțiune și așteptare. Când fanii lui Trump își vor da seama că au fost păcăliți, nu vor avea pe cine să dea vina, din moment ce nimeni nu cunoaște identitatea agentului / agenților Q. Care au tot anunțat că „vine furtuna”, că vor fi schimbări majore, că întregul mapamond va fi schimbat, că urmează „o nouă lume”, iar fanii lui Trump au aplaudat extaziați că idolul lor va curăța mapamondul de elita satanistă, fără să-și dea seama că, în realitate, Q nu anunța decât Noua Ordine Mondială. Ca să lămurim nu doar scopul lui Q, ci și numele, trebuie să remarcăm că acest pseudonim vine de la englezescul „Queen”, adică „Regina”, unul dintre epitetele zeiței lor, căreia îi îndeplinesc planul în frunte cu Donald Trump. Ca amănunt suplimentar, Q este a șaptesprezecea literă a alfabetului englez, 17 fiind unul dintre numerele asociate cu zeița Iștar, reprezentând idealul ei de a deveni „Dumnezeu pe Pământ”, adică unica divinitate a planetei.

Până și sigla Forțelor Spațiale Americane indică foarte clar cărei entități îi sunt supuse Statele Unite. În cartea Zeița roșie din 2008, Peter Grey scria: „Sfânta Desfrânată este Marea Zeiță decăzută de-a lungul secolelor și întoarsă acum în fruntea armatelor sale, ale căror flamuri zdrențuite se ridică peste lumea plină de cicatrici din cauza luptelor, în timp ce ne îndreptăm către Noul Eon”. În 1946, în Cartea lui Babalon, omul de știință Jack Parsons nota cuvintele zeiței: „Puneți-vă steaua mea pe stindardele voastre și mergeți înainte în bucurie și victorie. Nimeni nu vă va respinge și nimeni nu vi se va opune, datorită sabiei fratelui meu. Invocați-mă, chemați-mă în convocările și ritualurile voastre, chemați-mă în iubirile voastre și în bătăliile duse în numele meu, Babalon, în care este dată toată puterea!”. În decembrie 2019 au luat ființă Forțele Spațiale ale Statelor Unite, ramură militară pe sigla căreia se observă deasupra Pământului steaua cu opt raze, numită și „Steaua lui Iștar”, simbolul planetei Venus și al zeiței asociate cu ea. Ceea ce înseamnă că americanii au urmat îndemnul stăpânei lor și i-au pus steaua pe stindard. Dacă decodificăm sigla, observăm și alte amănunte ascunse la vedere. Pământul supravegheat de Iștar are deasupra lui un vârf de săgeată, simbol antic al războiului, sugerând un război mondial. Stelele sunt dispuse ciudat. Nu peste tot, ci de o parte și de alta a Pământului, în anumite zone: 10 în stânga sus și 12 în dreapta jos. Prin urmare nu pot fi stele ci, cel mai probabil, sateliții dubioși care se tot lansează din 2019. În masonerie, dreapta reprezintă adepții lui Marduk. Iar numărul 12, așa cum am arătat în Secretele zeilor, pe Enki și Marduk reuniți. Așadar, cele 12 „stele” din dreapta pot sugera sateliții lui Enki și Marduk, cel mai probabil cei lansați de China. Stânga îi reprezintă pe cei închinați lui Iștar, așadar cei 10 sateliți par a fi ai ei. Faptul că aceștia sunt mai sus decât ceilalți sugerează superioritatea zeiței față de rivalii ei. De ce 10? Poate pentru a sugera că este vorba despre sateliții Starlink ai lui Elon Musk (care are o slăbiciune pentru litera X sau 10 roman), proiect în care este implicată și armata americană. Prin urmare, zecile de mii de sateliți pe care îi lansează o mulțime de companii private, nu doar cea a lui Musk, nu par a fi pentru internet de mare viteză, ci cu scopuri militare.

Nu ar trebui să ne mire reprezentarea sateliților pe o siglă, deoarece au apărut și pe cea a Evenimentului 201, de pe 18 octombrie 2019 la New York, în cadrul căruia a avut loc o simulare a unei pandemii de coronavirus. În logo apare Pământul în locul cifrei 0, înconjurat de multe luminițe, care nu pot fi decât sateliții controversați. Fără cifra 0, rămân 2 și 1. În simbolismul ebraic, 21 reprezintă predecesorul sfârșitului. Gematria (înlocuirea literelor cu numere și viceversa) este parte importantă a misticismului evreiesc. Alfabetul ebraic are 22 de litere; prin urmare, ultima literă (respectiv numărul 22) simbolizează finalul iar cea dinainte (implicit numărul 21), cea care aduce sfârșitul. Ar putea fi și o referire la Agenda 21, un „model complet pentru reorganizarea societății umane” semnat în 1992 de 178 de națiuni (remarcăm 17 și 8, numerele zeiței Iștar), un plan de a extinde puterea Guvernului în detrimentul libertăților individuale, făcând populația să devină dependentă de infrastructura urbană și lăsând Guvernului controlul total al utilizării terenurilor. Sau, după cum am mai spus, reprezintă reîntâlnirea și unirea a două entități malefice foarte puternice, Marduk și Enki. Dacă textele apocaliptice vechi profețesc o confruntare mondială între aceștia și Iștar (de exemplu Apocalipsa lui Ioan din Noul Testament, unde Balaurul și Fiara se vor război cu Desfrânata Babilonului), observăm în logo că cifrele 2 și 1 sunt de o parte și de alta a Pământului. Ca și cum și-au împărțit planeta: jumătate pentru 2 și jumătate pentru 1. Observăm și că luminițele-sateliți acoperă complet cifra 1 și doar câteva sunt reprezentate pe cifra 2. Ca și cum ar sugera cine beneficiază de super-rețeaua de sateliți: în primul rând entitatea care este singură în această confruntare, celelalte două având și ele câțiva. În acest caz, nu ar trebui să ne mire implicarea armatei americane în super-rețeaua lui Elon Musk și faptul că marea rivală a Statelor Unite, China, a anunțat că își va lansa și ea propriii sateliți 5G și 6G.

Toate aceste pregătiri militare dau de înțeles un singur lucru: se pregătește un mare război, la nivel planetar, poate între Statele Unite și China. Firește, fiecare cu aliații săi alături. Poate nu o confruntare directă între cele două mari puteri, ci un altfel de război, după modelul Războiului Rece dintre SUA și URSS. Iar falsa pandemie reprezintă motivul perfect pentru un conflict la scară largă. Dacă Donald Trump a jucat rolul de salvator al lumii sau mesia, cineva trebuie să îl interpreteze pe cel al Antihristului. Cine? Bill Gates. Majorității populației nu i se pare ciudat ce face Gates: anunță în public că ar trebui omorâtă o parte din populația lumii, că vrea vaccinare obligatorie, că e adept al microcipării, că își lansează și el 500 de sateliți, că finanțează Organizația Mondială a Sănătății (pe care Trump a demonizat-o deoarece, în cursa pentru vaccinul anti-Covid-19, a acordat punctaj mai mare companiilor chinezești decât celor americane). Bill Gates apare foarte des în presă cu declarații controversate. De ce ar face asta? Să presupunem că omul chiar ne urăște pentru că mai mult i-am piratat Windows-ul decât să i-l cumpărăm și vrea să ne omoare pe toți ori măcar să ne îmbolnăvească. Însă de ce s-ar lăuda cu planul ăsta în public? Toți își țin ascunse planurile malefice și încearcă să pară personaje pozitive, numai Bill Gates le dă în vileag, asumându-și rolul de inamicul public numărul 1? De ce? E clar că a atras ura multor oameni și, dacă îmi dau eu seama de asta, sigur și-a dat și el, mai ales pentru că are un IQ de 160. Prin urmare, devine intenționat o țintă. De ce? Pentru că joacă un rol. Stăpânii lumii impun Noua Ordine Mondială după scenariul din Apocalipsa biblică, iar Gates are rolul Antihristului. Din acest motiv face tot ceea ce face și cât mai pe față. Pentru cei care citesc printre rânduri, faptele lui Bill cam bat la ochi, fiind regii evidente. Să luăm ca exemplu o fotografie în care Bill Gates răsfoiește o carte, în fața lui aflându-se un teanc de cărți. Prima dintre ele, cea mai vizibilă, se numește Cum să minți cu statistici și nu pare a fi uitată acolo din greșeală, ci „plantată” intenționat, pentru a-i întări imaginea de inamic public. Mai mult, Microsoft, fosta companie a lui Bill Gates, a lansat în 2020 o reclamă în care apărea controversata ocultistă Marina Abramović, clar pentru a atrage și mai mult ura publicului asupra lui Gates. Melinda Gates, soția lui Bill, a apărut la știrile CNBC purtând la gât o cruciuliță întoarsă, evident pentru a întări imaginea malefică a soțului ei. Dacă ar avea într-adevăr planuri malefice împotriva omenirii, Bill Gates le-ar fi ținut în umbră, ca orice alt psihopat, nu le-ar fi afișat în public. Este evident că joacă un rol pentru a atrage atenția asupra sa, în timp ce adevărații malefici își continuă planurile nederanjați de opinia publică. Lumea s-a plictisit de George Soros, care nu mai prezintă interes și nici nu mai trezește revoltă în oamenii de rând, așa că trebuia să intre altul în scenă. Nimeni nu mai vorbește despre Rothschild, Rockefeller, Morgan și celelalte clanuri evreiești care dețin cea mai mare parte a finanțelor. Adevărata Elită a lumii a dispărut din atenția publicului, care își îndreaptă furia către Bill Gates și îl aplaudă pe Donald Trump, neștiind că astfel a picat în plasa stăpânilor din umbră. O metodă inteligentă de manipulare în masă, care înlesnește instaurarea Noii Ordini Mondiale cu susținerea maselor înșelate în moduri pe care nu le-ar putea concepe vreodată. De ce a fost ales Bill Gates pentru a interpreta rolul Antihristului? Poate datorită nuvelei Moonchild („Copilul Lunii”), scrisă în 1917 de celebrul ocultist Aliester Crowley, carte care a inspirat multe planuri malefice puse în aplicare în ultimul secol. Cartea vorbește despre o luptă între două grupuri de magicieni, cei albi și cei negri. Primii încearcă să creeze un copil prin magie, care să salveze lumea, în timp ce inamicii lor încearcă să oprească proiectul. Magicienii negri sunt conduși de Arthwait, al cărui secund se numește Gates. Acesta este un magician iscusit, foarte inteligent, care s-a alăturat Lojei Negre doar datorită unei fantezii romantice. În engleză, „gates” înseamnă „porți”, dar și „portaluri”. În ocultism se folosesc portaluri pentru aducerea entităților malefice în lumea noastră, porți către alte lumi. Iar pentru ca scenariul apocaliptic să fie respectat, trebuie ca și marii zei malefici, conducătorii Veghetorilor, adică Enki și copiii săi, Marduk și Iștar, să fie readuși în lumea noastră. Astfel se explică de ce Iștar și Marduk, rivali de peste patru milenii, par a lucra împreună pentru instaurarea Noii Ordini Mondiale și înrobirea omenirii (măștile obligatorii chiar sunt simboluri ale sclavagismului, semnificând lipsa libertății de exprimare): nu pentru ei, care oricum conduceau Pământul, ci pentru tatăl lor. Când Enki se va întoarce, va trebui să găsească omenirea în lanțuri, așa cum a lăsat-o, supusă copiilor săi, de la care va prelua conducerea planetei.

După cum am văzut în Secretele zeilor, Enki a fost închis în 2051 î.e.n. de Enlil într-o dimensiune imaterială paralelă, acolo unde marele dușman al Veghetorilor a instalat o măsură de precauție: o barieră energetică extrem de puternică, ce nu permite accesul în lumea noastră. Betty Andreasson-Luca a devenit celebră pentru numeroasele sale întâlniri de gradul III, pe care susținea că le-a avut de-a lungul timpului cu diverși extratereștri. Sub hipnoză spunea că, la un moment dat, niște omuleți cenușii au dus-o pe o altă planetă și i-au spus: „Aceasta este adevărata ta casă!”. Acolo l-a întâlnit pe Tatăl, Unicul sau Întâiul: „sunt în afara Porții. Și e un om înalt acolo. Are părul alb și o cămașă lungă, albă. Cămașa îi strălucește. Are ochii albaștri. E strălucitor acolo și cred că mai văd încă doi. Mai înalți. Sunt foarte înalți și au niște ferigi în mâini”. Ce este Marea Poartă? „Este intrarea în cealaltă lume. Lumea unde este lumină”. Ea a mai spus: „Tatăl iubește lumea atât de mult și mulți îl resping!”. Înainte de acea întâlnire i s-a spus că „nu putea trece dincolo de Marea Poartă pentru a-l întâlni pe Întâiul, în corpul ei fizic”. În Tatăl sau Întâiul îl recunoaștem pe Enki, primul zeu al Pământului, cel care a creat omul alături de sora sa geamănă, Ninhursag. În Evanghelia lui Ioan din Noul Testament, Iisus chiar îl numea pe Enki tată al oamenilor: „Voi sunteți din tatăl vostru diavolul și vreți să faceți poftele tatălui vostru” (8:44). Acea „Mare Poartă”, despre care Betty Andreasson-Luca spunea că este „intrarea în cealaltă lume”, nu reprezintă decât portalul către dimensiunea imaterială în care a fost închis Enki, numită Tartaros de vechii greci. Apocalipsa lui Ezra confirmă această variantă: „cel care este vrăjmașul omului va ieși din Tartaros și îi va învăța multe răutăți pe oameni”. Din faptul că Betty Andreasson-Luca „nu putea trece dincolo de Marea Poartă pentru a-l întâlni pe Întâiul, în corpul ei fizic” înțelegem că, într-adevăr, era vorba despre un portal către o lume imaterială. Cel care plănuiește readucerea lui Enki în lumea noastră este fiul său fidel, Marduk, cel care întotdeauna i-a respectat dorințele și l-a ajutat să își pună planurile în aplicare. Poemul babilonian Enuma Eliș menționează cele „50 de nume” pe care le-a primit Marduk odată cu înscăunarea sa pe tronul Pământului acum patru milenii. Cercetătorii consideră că toate puterile celorlalți zei erau incluse în acele nume, care ascund mesaje secrete, codate, pe care nu le putem încă descifra. Unul dintre ei, asirologul Ephraim Avigdor Speiser, sublinia că „etimologiile care însoțesc efectiv fiecare nume de pe lista lungă par să aibă un sens mai degrabă simbolic și cabalistic decât unul strict lingvistic”. Se pare că există într-adevăr un sens „cabalistic” al acestor nume primite de Marduk, despre care Enki afirma: „Toate instrucțiunile mele sunt incluse în cele 50 de nume”. În cartea Die funfzig Namen des Marduk („Cele 50 de nume ale lui Marduk”) din 1936, olandezul Franz Marius Theodor de Liagre Bohl scria că, în timpul ceremoniei de încoronare a lui Marduk, primele nouă nume au fost rostite de părinții lui Anu iar trei dintre ele conțin fiecare câte un triplu înțeles. Dintr-un astfel de înțeles aflat în cadrul altui înțeles reiese capacitatea de a „reînvia zeii morți” pe care a primit-o Marduk. Capacitate pe care mai mult ca sigur o va folosi pentru a-și elibera tatăl din Tartaros, odată ce bariera energetică va fi distrusă. Este posibil ca reîntâlnirea dintre Enki și fiul său să fi fost reprezentată pe Stela Bărbosului, descoperită în anii 1940 în La Venta de arheologul american Matthew Stirling. Pe această stelă de piatră, înaltă de mai bine de patru metri, lată de doi și groasă de aproape un metru, a fost reprezentată întâlnirea dintre doi bărbați înalți, cu haine bogate și încălțări elegante. Chipul unuia dintre ei a fost complet distrus. Celălalt, un bărbat cu trăsături caucaziene, cu nasul proeminent și cu o barbă lungă și stufoasă, pe care arheologii l-au botezat „Unchiul Sam”, era intact. Stela era îngropată lângă piramida conică, între 600 de coloane de bazalt, înalte de trei metri. În Fingerprints of the Gods („Amprentele zeilor”) din 1995, Graham Hancock nota: „scena întâlnirii, pe care o înfățișa, trebuie să fi fost – cine știe din ce motiv? – de o importanță capitală pentru olmeci, de unde și această stelă grandioasă și formidabilul scut de coloane ridicate ca s-o protejeze”. Dimensiunile stelei sugerează că era vorba despre două personaje importante. Aspectul fizic al celor doi (trăsături caucaziene, barbă, înălțime și haine bogate) dă de înțeles că erau doi dintre zeii din vechime. Această întâlnire foarte importantă, pe care olmecii au hotărât să o ascundă între 600 de coloane de bazalt înalte de trei metri, ar putea fi cea din viitor, dintre Marduk și tatăl său. Este posibil ca olmecii să fi considerat înfricoșătoare reîntâlnirea zeilor, care va cauza imense distrugeri, drept pentru care au ales să o îngroape și să o înconjoare cu 600 (6 este cifra lui Marduk) de coloane foarte înalte, pentru a fi siguri că nimeni nu va avea acces la acea informație. Nu înainte de a distruge chipul unuia dintre zei, pentru a nu fi recunoscut în cazul în care cineva ar fi recuperat, totuși, Stela Bărbosului. Probabil un conducător olmec a comandat realizarea stelei după ce a primit informația despre întâlnirea divină de la vreun profet, iar un predecesor al său a ordonat ascunderea ei, considerând-o a fi un eveniment mult prea înspăimântător pentru a rămâne la vedere.

În Egiptul antic existau profeții referitoare la întoarcerea lui Enki, numit aici Amon (Amun sau Amen în original). De exemplu, un papirus din timpul Dinastiei a XII-a, aflat în prezent la Muzeul Național Olandez al Antichităților, conține textul intitulat Mustrările lui Ipuwer, în care autorul vorbește despre „un timp care va veni”, când un zeu-rege va apărea. Despre acea divinitate „oamenii vor spune: el aduce liniște asupra inimii, el e păstorul tuturor oamenilor. Deși turmele lui pot fi mici, el își va petrece zilele îngrijindu-se de ele (…) Apoi el va doborî răul, el își va întinde brațul împotriva acestuia”. Egiptenii se vor întreba: „unde e el astăzi? E adormit? De ce nu e puterea lui văzută?” însă, deși „strălucirea din el nu poate fi văzută, autoritatea, intuiția și dreptatea sunt cu el”. Întoarcerea zeului va avea loc într-o perioadă în care „confuzia se va instala pretutindeni, în zgomote tumultoase unul îl va ucide pe celălalt, cei mulți îi vor ucide pe cei puțini”. Iar „după ani de lupte, dreptatea și rugăciunea potrivită vor triumfa”. Acel zeu nevăzut, așteptat să salveze tărâmul faraonilor, este Amon, al cărui nume înseamnă „Cel ascuns”. Tot la întoarcerea lui Amon se referă o profeție mai veche, făcută regelui Snefru din Dinastia a IV-a de un „mare preot-clarvăzător”, pe nume Nefer-Rohu, „un bărbat de rang, un scrib priceput cu degetele sale”:

„Priviți, este ceva despre care oamenii vorbesc;

Este înspăimântător…

Ceea ce se va face nu s-a mai făcut nicicând înainte.

Pământul a pierit cu totul.

Ținutul e distrus, nu există rămășițe.

Nu există Soare să-l poată vedea oamenii,

Nimeni nu poate trăi cu norii ce acoperă totul,

Vântul de sud se luptă cu vântul de nord.

Râurile Egiptului sunt goale (…)

Apoi se va întâmpla că un suveran va veni

Triumfătorul va fi el numit.

Fiul-Om va fi numele lui pentru totdeauna…

Fapta rea va fi dată deoparte;

Dreptatea în locul ei va veni;

Oamenii timpului său se vor bucura”.

Aceste profeții susțin că Enki va face ordine din haos, acesta fiind unul dintre principiile de bază ale francmasoneriei. Evident că „ordinea” lui Enki nu este decât Noua Ordine Mondială, opusă ordinii pe care o cunoaștem. Apocalipsa lui Ioan din Noul Testament menționează și ea întoarcerea lui Enki: „către sfârşitul miilor de ani, satana va fi dezlegat din închisoarea lui, și va ieşi să amăgească neamurile, care sunt în cele patru unghiuri ale pământului, pe Gog şi pe Magog, şi să le adune la război” (20:7-8). Într-o inscripție apocaliptică, aparent veche de 50.000 de ani și descoperită în vara anului 1999 de profesorul Philippe Garoche într-o peșteră din Franța, se spune: „Inamicii se vor răscula ca să cucerească Pământul. Iar uriașii din vechime se vor trezi și se vor alătura armatelor care luptă împotriva fiilor Pământului. Și va urma un mare război, în care mulți vor muri. Tatăl se va întoarce”. Cine va forma cele două tabere combatante? Fără îndoială, de o parte vor fi oamenii conduși de Enki și Marduk, iar de cealaltă adepții lui Iștar. Într-un manuscris descoperit în apropierea Mării Moarte, intitulat Războiul fiilor luminii împotriva fiilor întunericului, se spune că „prima luptă a fiilor luminii împotriva fiilor întunericului – adică împotriva oștirii lui Belial – va fi un atac asupra oștirilor edomiților, moabiților, amoniților, filistenilor, asupra kiteenilor din Asiria și împotriva călcătorilor Legământului care le-au dat ajutor. Când fiii luminii, care acum sunt în exil, se vor întoarce din «pustia neamurilor», așezându-și tabăra în deșertul Ierusalimului, copiii lui Levi, Iuda și Beniamin vor purta război împotriva tuturor acestor neamuri. După acest război, ei vor năvăli asupra kiteenilor din Egipt. La scurtă vreme, ei vor porni război împotriva regilor din nord, fiind porniți în mânia lor să-și nimicească vrăjmașii și să le ia puterea”. Recunoaștem în acest război state musulmane (supuse lui Marduk) împotriva Israelului condus de trei triburi, dintre care nu puteau lipsi „copiii lui Levi”, adică elita levită închinată lui Iștar. Capitolul intitulat Despre succesiunea campaniilor aduce mai multe informații: „În primul an […] vor lupta în Mesopotamia; în cel de-al doilea, împotriva lidienilor; în cel de-al treilea, împotriva restului Siriei, împotriva lui Us, Hul, Geter și Maș (copiii lui Aram, menționați în Facerea 10:23 – n.a.), care se află de-a lungul Eufratului; în cel de-al patrulea și al cincilea an, împotriva lui Arpakșad; în timpul celui de-al șaselea și al șaptelea an, împotriva tuturor asirienilor, persanilor și răsăritenilor până la Marele Deșert; în cel de-al optulea an, împotriva Elamului; în cel de-al nouălea an, împotriva fiilor lui Ismael și Qetura (din Arabia de Sud, enumerați în Facerea 25:1-5 – n.a.). Pentru următorii zece ani, lupta va fi dusă împotriva hamiților, oriunde aceștia își vor avea sălașul; și pentru anii rămași, vor lupta împotriva tuturor […] oriunde li s-ar afla așezările”. Și Apocalipsa lui Ioan vorbește despre atacarea Ierusalimului; după ce va fi eliberat, Enki va aduna popoarele la război, pe Gog și Magog, „și s-au suit pe fața pământului, și au înconjurat tabăra sfinților și cetatea cea iubită” (20:8-9). „Gog din țara lui Magog” se găsește și în Cartea lui Iezechiel din Vechiul Testament, unde de asemenea se spune că va ataca Israelul. Despre Magog, Facerea 10:2 susține că era unul dintre fiii lui Iafet (strămoșul europenilor în tradiția iudaică) și nepotul lui Noe. În Talmud, Magog va duce o mare bătălie în care vor muri foarte mulți oameni, însă într-un final Yahweh va interveni și va salva evreii.

Cum s-ar putea sparge bariera energetică ce îl împiedică pe Enki să revină în lumea noastră? Ar fi nevoie să se formeze o imensă cantitate de energie pozitivă, care să fie aruncată în barieră cu o viteză destul de mare pentru ca ambele forme de energie să se poată anihila reciproc. Pentru a realiza așa ceva, adepții Veghetorilor au nevoie să combine știința cu magia, așa cum au procedat dintotdeauna. Nu știm dacă dețin deja o astfel de minune tehnologică, însă știm că la granița dintre Elveția și Franța se află cel mai mare laborator din lume pentru generarea particulelor elementare, aparținând Consiliului European pentru Cercetări Nucleare (C.E.R.N.). Laboratorul deține un decelerator de particule și șase acceleratoare de particule, cel mai mare și mai performant fiind Large Hadron Collider („Mare Accelerator de Hadroni”), abreviat L.H.C., pus în funcțiune pe 10 septembrie 2008, situat la o sută de metri sub pământ și care are forma unui cerc cu diametrul de 27 de kilometri. Oficial, acest imens accelerator de particule ascuns în subteran, la care au lucrat peste 7000 de savanți, a fost construit pentru reproducerea primei fracțiuni de secundă de după Big Bang. Însă criza economică mondială începută în 2007, care s-a agravat în 2008, nu ar fi permis finanțarea unui astfel de proiect extravagant (L.H.C. a costat peste 3 miliarde de lire sterline) doar pentru obținerea unei fracțiuni de secundă de după Big Bang (lucru care, de altfel, nu ne-ar fi ajutat cu nimic). Avengura proiectului dă de înțeles că rolul lui este deosebit de important. Dacă ținem cont de faptul că în fața sediului C.E.R.N. se află statuia zeului indian Șiva (Enki al sumerienilor) într-un cerc care seamănă izbitor cu un portal, putem bănui că adevăratul rol al L.H.C. este de a sparge bariera dimensiunii în care este închis Enki, pentru a-l ajuta să se întoarcă în lumea noastră. Large Hadron Collider poate accelera atomi până la o viteză de 99,999999% din viteza luminii. În 2012, cercetătorii C.E.R.N. au anunțat că au descoperit bosonul Higgs, supranumit „particula lui Dumnezeu”, pe care speră să îl poată crea cu ajutorul L.H.C. prin coliziunea a doi protoni de înaltă energie. Însă celebrul fizician britanic Stephen Hawking a avertizat că descoperirea și exploatarea bosonului Higgs poate duce la distrugerea Universului. După spusele lui, „particula lui Dumnezeu” este un element destul de fragil, cu o capacitate incredibilă de distrugere, care se bazează pe comprimarea raportului spațiu-timp, ceea ce ar duce la dizolvarea Universului chiar înainte să ne dăm seama ce s-a întâmplat cu adevărat. De ce ar crea cercetătorii C.E.R.N. o particulă cu o capacitate incredibilă de distrugere, dacă nu pentru a distruge bariera care îl ține pe Enki departe de lumea noastră?

Nu știm nimic concret despre activitatea celor de la C.E.R.N., care însă pare să ascundă ceva important. Să luăm în vedere și anunțul postat de C.E.R.N. pe 21 ianuarie 2020, când anunța o conferință cu inițialele P.A.N.I.C. (înainte să se panicheze mapamondul din cauza coronavirusului), ceea ce sugerează că știa ce va urma. Remarcăm că nebunia a început în anul 2020, care reprezintă dublul lui 20, adică 40, numărul asociat în Sumer cu Enki. Fizicianul Othmane Rifki de la laboratorul DESY din Germania, parte din experimentul ATLAS de la C.E.R.N., declara despre „particula lui Dumnezeu”, bosonul Higgs: „Sperăm ca Higgs să fie mesagerul dintre universul vizibil pe care îl știm și universul invizibil pe care nu îl știm”, ceea ce ar putea însemna că se încearcă într-adevăr deschiderea unui portal către o lume imaterială. Să remarcăm și faptul că C.E.R.N. nu este doar abrevierea Consiliului European pentru Cercetări Nucleare (Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire în franceză), ci și prima parte a numelui zeului încornorat Cernunnos din mitologia celtică, echivalat cu același Enki. Pe 1 iunie 2016, în ceremonia de deschidere a tunelului de bază Gotthard, care leagă Elveția de Italia, ne-a fost arătat planul celor de la C.E.R.N. (care își desfășoară activitatea secretă în tuneluri aflate la doar 213 kilometri de intrarea în acest tunel). Bizarul spectacol, plin de elemente oculte, a avut loc în fața unor personalități marcante ale politicii europene, cum ar fi cancelarul german Angela Merkel, premierul italian Matteo Renzi și președintele francez François Hollande. Astfel, publicul a putut vedea un grup de mineri care se îndreptau către tunel mărșăluind ca niște zombi și ducând cu ei niște persoane în lenjerie intimă albă, care păreau a fi prinse într-un ritual ciudat. Câțiva mineri au fost atacați și uciși de o creatură înaripată. Niște creaturi păroase au apărut de nicăieri și au început să se rostogolească pe jos. În scenă au intrat câțiva oameni care purtau copaci și cranii ale unor animale încornorate, dar și un grup de preotese ale unui cult necunoscut. Apoi, un om-țap care s-a împerecheat cu spiritele minerilor morți. A urmat o ceremonie a unor druizi, în care omul-țap a fost înviat, venerat și încoronat rege al lumii, după care i s-au prezentat tehnologia, industria și societatea modernă. În partea a doua a spectacolului, care a avut loc la suprafață, am putut vedea din nou mineri care și-au pierdut viețile. Tunelul a fost terminat iar în el a apărut ceva asemănător unui portal. Printre mineri, oamenii în lenjerie intimă se zbăteau de parcă ar fi fost posedați. Pe un ecran uriaș a apărut figura unei bătrâne, apoi un vortex ca un portal, în dreptul căruia pluteau trei ființe zburătoare albe. Din peisaj nu au lipsit omul-țap, spiritele chinuite și creaturile păroase. Pe ecran a apărut la un moment dat chipul omului-țap, în fața căruia pluteau trei scarabei egipteni. Mai târziu, copacul vieții cu susul în jos și mulți ochi. Iar acestea sunt doar câteva dintre elementele spectacolului grotesc pus în scenă în timpul ceremoniei de deschidere a tunelului de bază Gotthard. Care are o poveste simplă: în tunel sunt sacrificați câțiva oameni, prin ritualuri secrete este readus la viață un vechi zeu malefic, reîntors în lumea noastră printr-un portal, căruia i se oferă tronul Pământului. Acest zeu nu poate fi decât Cernunnos al celților, un zeu reprezentat mereu cu coarne, în special de cerb (care apar de câteva ori în spectacolul de inaugurare a tunelului), ceea ce întărește ideea că acronimul Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară a fost ales încât să reprezinte prima parte a numelui acestui zeu echivalat cu Enki al sumerienilor. Mai mult ca sigur, nici amplasarea tunelului în Masivul Gotthard nu a fost întâmplătoare, „gott” însemnând în germană „zeu” iar „hard” în engleză – „tare”, „puternic”. Iar lumea ar trebui să înțeleagă că acel spectacol hidos, pus în scenă în aplauzele unor politicieni europeni de top, nu a fost o manifestație artistică, ci o declarație publică: Enki va fi readus în lumea noastră de discipolii săi și va primi din nou tronul Pământului. Nu știm când se va întâmpla asta, însă știm că C.E.R.N. s-a închis în decembrie 2018 și se va redeschide în 2021, timp în care Marele Accelerator de Hadroni, L.H.C., va primi un upgrade, numit High Luminosity Large Hadron Collider, care să-i mărească potențialul. Ba chiar se pregătește construirea unui alt accelerator de particule, Future Circular Collider (F.C.C.), mult mai mare și mai puternic decât toate celelalte la un loc, care va costa peste 20 miliarde de dolari. De ce este nevoie de un accelerator gigantic de particule, cu un cost uriaș? Nu putem decât intui.

Nu doar Enki apare în Apocalipsa biblică, ci și copiii săi. Ioan spune că, pe când „balaurul” Enki stătea pe nisipul mării, a văzut „ridicându-se din mare o fiară, care avea zece coarne și șapte capete și pe coarnele ei zece cununi împărătești și pe capetele ei: nume de hulă. Și fiara pe care am văzut-o era asemenea leopardului, picioarele ei erau ca ale ursului, iar gura ei ca o gură de leu. Și balaurul i-a dat ei puterea lui și scaunul lui și stăpânire mare” (13:1-2). Cu șapte capete și zece coarne, această „fiară” are un aspect fizic identic cu cel al „balaurului”. Ținând cont că „balaurul” este Enki, „fiara” identică cu el nu poate fi decât Marduk, fiul și moștenitorul său, care îi era totodată și clonă. Faptul că „fiara” Marduk a moștenit tronul „balaurului” Enki reiese și din pasajul „Balaurul i-a dat ei puterea lui și scaunul lui și stăpânire mare”. Ioan susține că „unul din capetele fiarei era ca înjunghiat de moarte, dar rana ei cea de moarte fu vindecată și tot pământul s-a minunat mergând după fiară” (13:3), dar și că „fiara” respectivă „a fost rănită cu sabia și a rămas în viață” (13:14), miturile antice confirmând că, în timpul celui de-al doilea război al zeilor, Marduk a fost rănit de unchiul său, Enlil. Muritorii „s-au închinat balaurului, fiindcă i-a dat fiarei stăpânirea; și s-au închinat fiarei, zicând: cine este asemenea fiarei și cine poate să se lupte cu ea?” (13:4). Într-adevăr, în multe religii, Enki și Marduk au fost venerați împreună. Marduk apare în același text biblic și cu numele său grecesc, în pasajul despre „lăcustele” care „au ca împărat al lor pe îngerul adâncului, al cărui nume, în evreiește, este Abaddon, iar în elinește are numele Apollion” (9:11). Nu încape nicio îndoială că acest Apollion este zeul numit de greci Apollon și de romani Apollo, nimeni altul decât Marduk.

Și Iștar este unul dintre personajele Apocalipsei lui Ioan. În capitolul 17 (numărul zeiței), autorul a fost chemat de un înger pentru a vedea „judecata desfrânatei celei mari, care șade pe ape multe, cu care s-au desfrânat împărații pământului și cei ce locuiesc pe pământ s-au îmbătat de vinul desfrânării ei” (1-2). El mai spunea că a văzut „o femeie șezând pe o fiară roșie, plină de nume de hulă, având șapte capete și zece coarne. Și femeia era îmbrăcată în purpură și în stofă stacojie și împodobită cu aur și cu pietre scumpe și cu mărgăritare, având în mână un pahar de aur, plin de urâciunile și de necurățiile desfrânării ei. Iar pe fruntea ei scris nume tainic: Babilonul cel mare, mama desfrânatelor și a urâciunilor pământului” (3-5). Faptul că femeia era împodobită cu aur și pietre scumpe ne spune că nu era un om de rând, ci o regină sau o zeiță. Cea numită „Mama desfrânatelor” sau „Desfrânata cea mare” era marea zeiță a Babilonului, „Stăpâna prostituatelor” ori „Curtezana zeilor”, Iștar. Fiara roșie pe care o călărește este descrisă ca fiind „asemenea leopardului, picioarele ei erau ca ale ursului, iar gura ei ca o gură de leu” (13:2). De cele mai multe ori, Iștar era reprezentată în Mesopotamia stând pe un leu. În Proslăvirea zeiței Inanna (numele sumerian al zeiței Iștar), un text vechi de peste 4200 de ani, preoteasa Enheduanna o numește pe zeiță „Stăpână călărind o fiară”, o descriere asemănătoare celei din Apocalipsă. „Când zeița spune că ea este Babalon, trebuie să ne întoarcem în Babilon. Este perioada în care am demonstrat concludent că Inanna-Iștar este zeița al cărei ADN se potrivește cu ceea ce a dezvăluit Apocalipsa”, scria în cartea Zeița roșie Peter Grey, un adept al Thelemei, secta înființată de ocultistul Aleister Crowley.

Reîntoarcerea zeiței a fost așteptată multă vreme de adepții ei. În timpul Revoluției Franceze, Maximilien Robespierre a înlocuit religia oficială a Franței, catolicismul, cu cultul Ființei Supreme. Pe 8 iunie 1794, Robespierre a organizat Festivalul Ființei Supreme, care a început cu o ciudată ceremonie. Membrii Convenției Naționale s-au așezat într-un vast amfiteatru ridicat cu acea ocazie. În fața lor se afla un altar alături de care stătea Robespierre într-o haină de culoare albastră. Acesta a declarat că „întregul univers s-a adunat aici” și a invocat Ființa Supremă. Apoi s-a apropiat de o efigie acoperită și a dat foc pânzei, dezvăluind o statuie de piatră care înfățișa o zeiță. Momentul fusese scenografiat de francmasonul Jean-Jacques Davide, încât să pară că zeița se înalță dintre flăcări ca pasărea Phoenix. Poetul Gerard de Nerval avea să afirme ulterior că statuia o reprezenta pe zeița Isis. Scriitorul britanic Johnatan Black respingea în Istoria secretă a lumii (2007) această variantă: „Dar spiritul conducător al epocii nu era Isis, ale cărei văluri ridicate ar fi dus către lumile spirituale; și nu era nici Mama Natură, divinitatea blândă, ocrotitoare, a dimensiunii vegetale a universului. Aceasta era o Mamă Natură cu ghearele și dinții pline de sânge”. Este mai mult decât evident faptul că Ființa Supremă a lui Robespierre este zeița reprezentată în statuie, nimeni alta decât Iștar a babilonienilor. Nici ziua ceremoniei nu a fost aleasă întâmplător, 8 simbolizând planeta Venus (a opta din sistemul nostru solar, numărând din exterior către Soare) și, implicit, zeitatea asociată cu ea. Dacă masonii francezi au pus în scenă în 1794 un moment în care zeița părea că se înalță dintre flăcări precum pasărea Phoenix, în 2014 Eurovision-ul a fost câștigat de travestitul Conchita Wurst (supranumit „Femeia cu barbă”), care a interpretat melodia Rise Like a Phoenix („Ridică-te ca un phoenix”). În Babilon, Iștar era adesea reprezentată ca o femeie cu barbă iar travestiul făcea parte din cultul ei, această reprezentare a zeiței extinzându-se dincolo de granițele Babilonului. De pildă, în versul al șaptelea din imnul său către Iștar din Ninive, regele asirian Așurbanipal scria în secolul VII î.e.n.: „La fel ca zeul Așur, ea poartă barbă”. Spectacolul Conchitei Wurst nu a fost decât un anunț public al revenirii zeiței Iștar în lumea noastră. Încoronarea „femeii cu barbă” ca regină a Europei este simbolică, Iștar fiind în vechime considerată „regina cerului și a Pământului”. Mesajul revenirii zeiței reiese clar din versurile melodiei: „Privind din oglindă / Nu, nu sunt eu / Străina se apropie / Cine poate fi această persoană?”, „Vedeți-vă de treburile voastre / Purtați-vă ca și cum ați fi liberi”, „Nu m-ați cunoaște deloc astăzi / Din lumina care se stinge, zbor / Mă ridic ca un phoenix / Din cenușă / Căutând mai degrabă decât răzbunare / Pedeapsă”, „Ați fost avertizați / Odată ce mă transform / Odată ce renasc / Știți că mă voi ridica la fel ca un phoenix / Dar voi sunteți flacăra mea”. Mesajul melodiei este clar: Iștar anunță că s-a întors nu neapărat pentru răzbunare, ci pentru a aduce o pedeapsă, și că va da foc lumii iar ea se va ridica din flăcări ca pasărea Phoenix. Conchita Wurst a fost atacat vehement de Rusia, un politician numindu-l „sfârșitul Europei”. La o conferință de presă, întrebat ce mesaj are pentru Vladimir Putin, Conchita a răspuns: „Nu știu dacă ne urmărește dar, dacă da, o voi spune: suntem de neoprit”. Nu știm dacă sunt într-adevăr de neoprit adoratorii zeiței, însă știm că din rândurile lor fac parte mulți dintre cei mai puternici oameni ai planetei. În luna iulie a anului 2000, regizorul de filme documentare Alex Jones s-a înfiltrat în Bohemian Grove din California, locul în care cei mai puternici și bogați sioniști din lume, alături de politicieni de top (președinți și prim-miniștri), se întâlnesc anual, și a reușit să filmeze pe ascuns ritualuri ciudate, executate în jurul statuii gigantice a unei bufnițe. Această pasăre, care poate fi găsită și pe bancnota de un dolar american, este unul dintre simbolurile zeiței sioniștilor, Iștar. Întâlnirea secretă din Bohemian Grove pare a fi o continuare a misteriilor eleusine din Grecia antică, a căror temă principală era renașterea Persefonei, zeița lumii de dincolo. Prin urmare, adoratorii lui Iștar se adunau anual în Bohemian Grove pentru a-și chema zeița în lumea noastră prin diverse ritualuri.

Reîntoarcerea lui Iștar a fost „profețită” într-un mod inedit de către masonul evreu Zecharia Sitchin în cărțile sale. El a lansat în seria sa de volume, Cronicile Pământului, ipoteza existenței planetei Nibiru, casa zeilor, care se va întoarce în curând în sistemul nostru solar. „Profeția” sa se bazează aparent pe texte sumeriene, însă în această limbă nu există cuvântul „nibiru”. Există unul asemănător în akkadiană, „neberu”, tradus ca „traversare” sau „punct de tranziție”, fiind folosit în special pentru râuri. Akkadianul „neberu” își are originea în Egiptul antic, „Nebheru” fiind unul dintre epitetele zeiței Hathor, echivalată cu aceeași Iștar a babilonienilor. Nu există o planetă a zeilor care să revină în sistemul nostru solar odată la 3600 de ani, așa că reîntoarcerea lui Nibiru / Nebheru nu reprezintă decât reîntoarcerea zeiței, pregătită mult timp de către adepții ei, care pentru a-și îndeplini planul au combinat magia cu știința, astfel explicându-se faptul că fizica cuantică, de pildă, este inspirată din Kabbalah. Un bun exemplu îl reprezintă John Dee, matematician, astronom, astrolog, ocultist și consilier al reginei Elisabeth I acum cinci secole. John Dee nu făcea distincție între cercetarea matematică și investigațiile sale asupra magiei hermetice, invocarea îngerilor și prezicerea viitorului, pentru el neexistând diferențe între știință și magie. În ultimii 30 de ani ai vieții sale a încercat să comunice cu entități din afara lumii noastre, descoperind limba enohiană, încercând astfel să ajute omenirea să se apropie de adevărații ei zei. Cel puțin asta susținea.

După mai bine de trei secole de la moartea lui John Dee, adică în 1914, s-a născut Marvel Whiteside Parsons, care și-a schimbat numele în John Whiteside Parsons, deși a preferat să se prezinte ca Jack. Parsons este unul dintre cele mai importante personaje din istoria programului spațial american. Unul dintre fondatorii Laboratorului de Propulsie cu Jet (JPL) de la California Institute of Technology (Caltech) și al Aerojet Engineering Corporation, este considerat tatăl rachetelor moderne, datorită invențiilor lui putând fi construite navele spațiale. Jack Parsons era și ocultist, fiind un discipol al celebrului magician Aliester Crowley. A făcut parte din Loja Agape, ramura californiană a Ordo Templi Orientes, organizație ocultă condusă de Crowley. Înclinația lui către magie neagră a creat îngrijorare până și printre colegii săi de lojă, care credeau că Parsons invocă spirite supărătoare. Actrița Jane Wolfe, fondatoarea Lojei Agape, îi scria lui Crowley că „Jack al nostru este îndrăgostit de vrăjitorie, houmfort (templu voodoo – n.a.), voodoo. De la început și-a dorit mereu să invoce ceva – nu contează ce, sunt înclinată să cred, atât timp cât are rezultate”. Parsons a raportat existența unor evenimente paranormale în sediul lojei, rezultate ale ritualurilor sale, cum ar fi: activitate poltergeist, apariții fantomatice, sfere de lumină și voci nepământene. În decembrie 1945 a început o serie de ritualuri de magie enohiană (bazată pe scrierile lui John Dee), în timpul cărora se masturba pe niște tablete magice. În același an l-a cunoscut pe L. Ron Hubbard, cel care avea să înființeze Biserica Scientologică. Despre Hubbard, Parsons îi scria lui Crowley: „Din câteva dintre experiențele sale deduc că este în contact direct cu o formă superioară de inteligență, posibil îngerul său păzitor. Își descrie îngerul ca fiind o femeie frumoasă cu aripi și păr roșu, pe care o numește Împărăteasa, și care l-a ghidat în întreaga lui viață și l-a salvat de multe ori”. Cei doi s-au împrietenit și au început să lucreze împreună la ceea ce Parsons a numit „Babalon Working”, adică o serie de ritualuri magice menite să aducă pe Pământ o zeiță numită Babalon, nimeni alta decât „Curva Babilonului” din Apocalipsa lui Ioan. Ritualul lor final a avut loc în Deșertul Mojave în februarie 1946. La întoarcere, Parsons a cunoscut-o pe Marjorie Cameron, pe care a considerat-o încarnarea zeiței pe care a tot invocat-o. A început cu ea ritualuri magice sexuale, la care Hubbard participa ca scrib. Sau, cel puțin, asta afirma el. În același an, Jack și Marjorie s-au căsătorit.

În Cartea lui Babalon, Jack Parsons își explică credința, inspirată din Cartea Legii a lui Aliester Crowley. El spunea că epoca prezentă se află sub influența unei forțe numite Horus în terminologia magică. O forță asociată cu planeta Marte, care simbolizează puterea, violența și energia. Această forță sau Horus duce la distrugerea vechilor idei și instituții, la descoperirea și eliberarea unor energii noi, la putere guvernamentală, război, homosexualitate, infantilism și schizofrenie. Salvarea vine de la încarnarea unei alte forțe, zeița Babalon, care este necesară pentru a contrabalansa manifestarea lui Horus. În textul Liber 49, scris de Parsons și transmis de Babalon în timpul unui ritual de invocare, zeița întărea aceste idei: „Ridică-te repede și voi da jos al doilea văl, în timp ce Dumnezeu și Iisus vor fi loviți cu sabia lui Horus (…) Sigiliul fratelui meu este pe Pământ iar avatarul lui se află în fața voastră. Se treieră grâu și se strivesc struguri, iar acestea nu vor înceta până când adevărul nu va fi aflat de cei mai mici oameni (…) Iată, fratele meu sparge lumea ca pe o nucă pentru ca voi să vă hrăniți cu ea”. Iar în această descriere recunoaștem povestea zeităților numite Iștar și Marduk de babilonieni. În Cartea Antihristului, Jack Parson enumeră persoanele care a fost în viețile trecute, subliniind motivul pentru care a eșuat de fiecare dată să-și întrupeze zeița: Simon Magul (vrăjitorul care s-a confruntat cu apostolul Petru), Giles de Rais (companionul Ioanei d’Arc, cel care a încercat multă vreme să invoce un demon numit Baron), Francis Hepburn (contele de Bothwell acuzat că l-a vrăjit pe regele James al Angliei), contele Cagliostro (aventurier și ocultist italian din secolul XVIII) și „m-am văzut ca un băiat de 13 ani în această viață, invocându-l pe Satan și demonstrând lașitate când el a apărut”. Astfel, a recunoscut că atracția sa către entități malefice nu a apărut la maturitate, când a intrat în contact cu Loja Agape a lui Crowley, fiind prezentă încă din copilărie. Sau din viețile anterioare, dacă e să îl credem pe cuvânt.

Parsons și Hubbard nu încercau să aducă zeița în lumea noastră în mod direct, ci să creeze persoana care să facă asta. Inspirați de nuvela Moonchild („Copilul Lunii”) a lui Crowley, scrisă în 1917, cei doi încercau să fertilizeze cu ajutorul magiei o femeie care să dea naștere unui copil, mesia cultului lui Crowley, care să o ajute pe zeiță să se întrupeze. Întregul sistem filosofic al lui Parsons se învârtea în jurul apocalipsei biblice. Maestrul său, Aliester Crowley, se considera încarnarea Fiarei. Zeița sa, Babalon, era „Desfrânata Babilonului” din același text biblic. Iar copilul pe care încerca să îl creeze, acel mesia thelemic, era Antihristul. De altfel, Parsons avea propriul său „Jurământ al Antihristului”, prin care promitea să întrupeze o entitate numită Belarion Armillus Al Dajjall, Antihristul „care vine să îndeplinească legea Fiarei 666”. Și Parsons juca un rol biblic, soția sa, Marjorie Cameron pictându-l ca Îngerul Morții în tabloul care poartă exact acest nume. Nu știm dacă i-a reușit planul, însă în 1946, aflată la New York, Marjorie a aflat că este însărcinată și a hotărât să avorteze. Ținând cont că ea participa la ritualurile de magie sexuală ale lui Parsons, care o și considera încarnarea zeiței Babalon, mai mult ca sigur ea este femeia pe care „Îngerul Morții” și prietenul său încercau să o fertilizeze pentru a naște Antihristul. Chiar a avortat Marjorie sau a născut copilul pe ascuns în New York și l-a dat spre adopție?

Pe 17 iunie 1952, Jack Parsons a murit din cauza unei explozii în laboratorul său de acasă, care a avut loc la ora 17:08. Marjorie era convinsă că Parsons a fost ucis ori de Poliție, ori de anti-sioniștii care se opuneau muncii sale pentru statul Israel (a fost chiar acuzat de spionaj pentru israelieni). Artista Renate Druks, una dintre prietenele lui Marjorie, a declarat că Parsons a murit în timpul unui ritual prin care încerca să creeze un homunculus (un om în miniatură creat prin alchimie). Marjorie Cameron s-a mutat în Beaumont, unde a înființat un grup ocult numit „Copiii”, prin care a continuat munca soțului ei de a produce „copii ai Lunii” prin ritualuri magice sexuale. Și ea a rămas însărcinată însă a pierdut copilul pe care deja îl numise Steaua Pelin (tot din Apocalipsa lui Ioan). Grupul s-a destrămat după scurt timp, membrii devenind îngrijorați de predicțiile apocaliptice ale lui Marjorie. Ceea ce sugerează că Antihristul lui Jack Parsons și L. Ron Hubbard, copilul ei, nu a fost avortat în 1946, ci a supraviețuit. Fără Antihrist nu ar putea veni Apocalipsa, mai ales că rolul lui era de a o ajuta pe zeița Babalon să se întrupeze; prin urmare, dacă Marjorie făcea predicții apocaliptice, înseamnă că era sigură că i-a supraviețuit copilul. Dacă așa stau lucrurile, cine ar putea fi el?

În Apocalipsa lui Ioan, Antihristul este numit „fiara mai mică”. Aici, s-a ridicat din pământ „și avea două coarne asemenea mielului, dar grăia ca un balaur. Și toată stăpânirea celei dintâi fiare ea o pune în lucrare, în faţa ei. Și face pământul și pe locuitorii de pe el să se închine fiarei celei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată. Și face semne mari, încât și foc face să se pogoare din cer, pe pământ, înaintea oamenilor. Și amăgește pe cei ce locuiesc pe pământ prin semnele ce i s-au dat să facă înaintea fiarei, zicând celor ce locuiesc pe pământ să facă un chip fiarei care a fost rănită cu sabia și a rămas în viaţă. Și i s-a dat ei să insufle duh chipului fiarei, ca chipul fiarei să și grăiască și să omoare pe toţi câţi nu se vor închina chipului fiarei. Și ea îi silește pe toţi, pe cei mici și pe cei mari, și pe cei bogaţi și pe cei săraci, și pe cei slobozi și pe cei robi, ca să-și pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei. Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Și numărul ei este șase sute șaizeci și șase” (13:11-18). Din acest pasaj înțelegem că este un pământean („s-a ridicat din pământ”), spre deosebire de celelalte personaje (Balaurul, Fiara și Desfrânata Babilonului), cu o înfățișare pașnică, poate chiar blândă („avea două coarne asemenea mielului”), dar cu intenții necurate. Acesta este capabil de fapte uluitoare pentru semenii săi („face semne mari”) și va înșela pe toată lumea („amăgește pe cei ce locuiesc pe pământ”), care îl va considera un personaj pozitiv. Însă, în realitate, „toată stăpânirea celei dintâi fiare ea o pune în lucrare, în faţa ei”, iar într-un târziu îi va obliga pe toți să-și pună un „semn” pe mână sau pe frunte, fără de care nimeni nu va putea cumpăra sau vinde. Dacă este vorba despre un personaj care pare pozitiv, dar are intenții necurate, în niciun caz nu poate fi vorba despre Bill Gates, care joacă mult prea evident rolul personajului negativ. Prin urmare, trebuie să căutăm o personalitate apreciată de public, care are capacitatea de a „face semne mari” pentru aplauze, cu o imagine pacifistă, capabilă „să facă un chip fiarei” și să aibă puterea de a-i obliga pe toți „să-și pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte” pentru a putea face comerț, probabil o referire la un microcip care să înlocuiască la un moment dat cardurile bancare. Deși de aproape două milenii toți se gândesc la un politician ori la un lider religios, nu este obligatoriu ca „fiara mai mică” să activeze în aceste domenii. Ci doar să fie cineva cu un rol important în modelarea lumii, cu carismă, promovat intens și cu o imagine pozitivă. Deloc surprinzător, avem în fața ochilor un astfel de personaj.

Deși este milionar de aproape două decenii, Elon Musk a apărut în atenția publicului peste noapte, acum câțiva ani. Este fondator al SpaceX și The Boring Company, cofondator al PayPal, Tesla Motors, Neuralink și OpenAI, în aprilie 2020 avea o avere estimată la 37,6 miliarde de dolari iar revista Forbes l-a clasat pe locul 21 în lista celor mai puternici oameni din lume în decembrie 2016 și pe locul 23 în lista celor mai bogate persoane din lume în aprilie 2020. În noiembrie 2020 era pe locul 3 în topul celor mai bogați oameni din lume, la distanță mică de Bill Gates. Este un individ noncoformist, șarmant și „cool”, un geniu inventator care lansează mașini în spațiu și care fumează marijuana emisiuni. Donează sume imense, plănuiește să colonizeze planeta Marte și pare un arhitect al viitorului îngrijorat de mediul înconjurător. Un adevărat Tony Stark – Iron Man. Robert Downey Jr. chiar a declarat că, pentru rolul său de Iron Man, l-a luat ca model pe Elon Musk. În realitate, Musk și-a creat imaginea exact după cea a lui Iron Man din benzile desenate. Iar aparențele înșeală aproape întotdeauna așa că se găsesc unele nereguli dincolo de imaginea lui imaculată. De exemplu, într-o conferință la M.I.T. în 2014, avertiza că inteligența artificială reprezintă cel mai mare pericol existențial al omenirii și o compara cu invocarea unui demon: „invocăm demonul cu inteligența artificială!”. Și a continuat până în prezent să ne avertizeze de pericolele dezvoltării inteligenței artificiale. În ianuarie 2015 s-a aflat printre semnatarii unei scrisori deschise, alături de Stephen Hawking și alți oameni de știință, a cărei idee principală era că inteligența artificială are potențialul de a ne scăpa de boli și de sărăcie, însă cercetătorii nu trebuie să creeze ceva ce nu pot controla. Din cauza acestei opoziții evidente, pare să nu aibă sens ce a făcut Musk în același an, 2015: a înființat OpenAI, o companie care se ocupă cu dezvoltarea inteligenței artificiale. Pe 21 februarie 2018, Musk a demisionat din consiliul director al OpenAI, aparent pentru a evita un conflict de interese. Însă a rămas în continuare finanțator al companiei care în 2019 a devenit partener al Microsoft pentru suma de un miliard de dolari. Ce s-a întâmplat cu toate avertismentele lui Musk referitoare la inteligența artificială? Deodată vrea să „invoce demonul”? Cum poate să se declare împotriva inteligenței artificiale dar să înființeze o companie care se ocupă exact cu ceea ce blamează? Și să demisioneze în 2018 pentru a nu fi asociat cu acest domeniu, dar să continue să finanțeze compania, demonstrând că are interese puternice legate de inteligența artificială? O fi doar ipocrizie la mijloc sau interese ascunse în spatele unor minciuni? Chiar n-ar trebui să ne mirăm că, în martie 2020, Musk a promis că va dona peste o mie de ventilatoare spitalelor din California pentru bolnavii de Covid-19, iar trei săptămâni mai târziu, biroul guvernatorului respectivului stat american a anunțat că nu a primit niciun ventilator. Și nu putem să nu remarcăm că Elon Musk pare a se potrivi foarte bine descrierii Antihristului biblic.

Până și ascensiunea lui e dubioasă. Născut și crescut în Pretoria (Africa de Sud), Elon Musk a plecat în Canada la 17 ani, unde a început facultatea. Doi ani mai târziu s-a mutat în Statele Unite, la Universitatea Pennsylvania. În 1995 a început doctoratul la Universitatea Stanford, la care a renunțat după două zile pentru a se apuca de afaceri. Deși tatăl său era un afacerist milionar, Musk susține că nu a primit niciun ajutor din partea nimănui. Pentru că așa fac de obicei milionarii cu copiii lor, îi lasă să se descurce singuri? Alături de fratele său, Kimbal, Elon a înființat Global Link, o companie de software care nu a făcut mare brânză. La început le-a asigurat unor companii locale prezența pe internet, apoi a ajutat câteva ziare cu designul unor ghiduri online ale orașelor. În mod surprinzător, Global Link a primit în 1996 o investiție de 3 milioane de dolari din partea Mohr Davidow Ventures și și-a schimbat numele în Zip2. În februarie 1999, compania fraților Musk a fost cumpărată de Compaq Computer pentru uriașa sumă de 305 milioane de dolari. Câteva luni mai târziu, Elon Musk a înființat o bancă online, X.com. În 2000, aceasta și-a acaparat principalul concurent, Confinity, preluându-i și produsul PayPal, pe care l-a vândut companiei eBay în 2002 pentru 1,5 miliarde de dolari. Cu 5 luni înainte de această tranzacție, Musk a fondat SpaceX, o companie care se ocupă cu realizarea de vehicule pentru transport în spațiul cosmic. În 2004 a devenit director general al Tesla Motors Inc. iar restul e istorie. Și nu putem să nu remarcăm că Elon Musk a primit sume enorme pentru niște companii care nu meritau atâția bani nici pe departe, ca și cum cineva l-ar fi ajutat să se îmbogățească rapid și legal.

În 2015, Musk a șocat din nou când a anunțat că dorește să creeze Starlink, o rețea pentru internet formată din zeci de mii de sateliți. Sau o „constelație de sateliți” de joasă altitudine, așa cum este numită. Planul prevede lansarea a 12.000 de sateliți, cu posibilitatea adăugării unui număr de încă 30.000, costul total fiind de 10 miliarde de dolari. Primele două prototipuri au fost lansate în februarie 2018. Pe 24 mai 2019 au fost lansați încă 60 de sateliți. În februarie 2019, o companie-soră a SpaceX, SpaceX Services Inc., a primit licență pentru un milion de stații terestre care să comunice cu constelația de sateliți. Armata Statelor Unite a început să testeze proiectul lui Musk în 2018 iar Forțele Aeriene americane au încheiat în același an un contract de 28 miloane de dolari pentru teste legate de Starlink. În martie 2020, SpaceX a anunțat că produce șase sateliți pe zi. Lansările sunt de câte 60 odată, Musk pregătind 24 de lansări pentru 2020 (adică 1440 sateliți). În plus, se dorește lansarea sateliților și cu ajutorul rachetelor Starship, care pot lansa câte 400 de sateliți simultan.

SpaceX nu este singura companie care pregătește o rețea de sateliți. OneWeb a anunțat în 2015 o rețea de 4600 de sateliți pentru Samsung, însă până în prezent nu au mai fost făcute publice informații despre acest proiect. Tot în 2015, Telesat a anunțat lansarea unei rețele de doar 117 sateliți. În aprilie 2019, Amazon a anunțat că pregătește Proiectul Kuiper, o rețea de 3236 sateliți. Până și Bill Gates și-a anunțat lansarea a 500 de sateliți. La fel și alte mari companii, precum Facebook. În total, au fost anunțați oficial vreo 50.000 de sateliți de joasă altitudine. În același timp a început implementarea terestră a antenelor 5G, mult în forță în primele luni ale anului 2020, când mare parte a populației lumii era închisă în case. De exemplu, cele mai mari companii de telefonie mobilă din Statele Unite (AT&T, Sprint, T-Mobile și Verizon) și-au instalat până în iulie 2019 antene în câteva zone metropolitane din State, continuând instalarea în restul anului 2019 și în 2020. Iar această poveste cu zecile de mii de sateliți este dubioasă. În primul rând pentru că, până în martie 2020, presa nu a suflat nicio vorbă despre ei în România și în multe alte țări, deși lansarea lor a început în mai 2019. S-a scris despre ei pe câteva site-uri răzlețe și cam atât. În al doilea rând, se vorbește doar despre sateliții lui Musk, fără a fi pomeniți ceilalți 30.000 planificați de restul companiilor. Iar în al treilea rând, în timpul închiderii populațiilor lumii în case în 2020, s-au instalat o mulțime de antene 5G și s-au upgradat cele vechi la noua tehnologie. Totul în mare secret, pe ascuns, exact când lumea arestată la domiciliu nu a avut posibilitatea de a observa instalarea miilor de antene. Ca și cum această constelație artificială, la care participă multe companii private (și neoficial guvernele marilor puteri), nu ar trebui să ajungă în atenția publicului. Cel mai dubios amănunt îl reprezintă scopul sateliților, oficial o parte dintre ei servind comunicațiilor prin internet, o parte fiind folosiți în scopuri militare și o parte în scopuri științifice. Implicarea armatei americane în acest proiect se știa din 2018, însă abia în 2020 ni s-a spus motivul: o parte dintre ei vor fi folosiți în scopuri militare. Adică pentru spionaj și, mai mult ca sigur, chiar ca arme. Această variantă pare a fi cea mai plauzibilă dacă ținem cont de implicarea armatei Statelor Unite, de anunțul Chinei că pregătește propriii sateliți și de faptul că, pe 15 aprilie 2020, Rusia a testat o rachetă anti-sateliți. Mai mult, se observă clar că Elon Musk este un mare admirator al lui Nikola Tesla și, mai mult ca sigur, un continuator al muncii acestuia. În 1934, genialul savant a declarat presei că a inventat o armă teribilă, numită Teleforce, bazată pe un fascicul de particule de mare energie, care putea distruge armate de la o distanță de 320 kilometri. Cum sateliții Starlink vor fi așezație pe trei orbite, aflate la 340, 510 și 1150 kilometri, pare o coincidență cam mare apropierea orbitei de jos de distanța armei lui Tesla. Chiar dacă sateliții nu vor avea puterea „razei morții”, sunt mari șanse să funcționeze după același principiu, însă cu o forță mult redusă. Ceea ce ar explica numărul lor extrem de ridicat. Dar și faptul că Elon Musk conduce compania Tesla Inc., care poartă numele celebrului savant cu rădăcini românești.

Dacă unii sateliți vor fi folosiți ca arme, acesta nu pare a fi singurul scop al constelației. În mod evident, unii vor fi folosiți și pentru internet. Mai mult ca sigur, unii și pentru spionaj. Ceea ce a recunoscut publicația The Telegraph, care la începutul lunii mai a scris că Statele Unite se gândesc să-și retragă forțele militare și de spionaj din Marea Britanie, din cauza accesului companiei chineze Huawei la rețeaua 5G din Regat. Care sunt însă aplicațiile științifice care au fost menționate sumar? Când proiectul va ajunge în faza finală, Terra va fi înconjurată de o super-rețea formată din zeci de mii de sateliți și milioane de antene terestre. O super-rețea care va înconjura planeta și va putea urmări pe oricine, oricând. În aceste vremuri se vorbește mai mult ca oricând despre implantarea de microcipuri, o ipoteză care pare a aparține de domeniul științifico-fantasticului. Despre care nu putem decât să ne dăm cu părerea, în lipsa vreunei dovezi. Ipoteză care însă pare posibilă în măsura în care până și premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a anunțat că dorește implantarea unor senzori de proximitate în populație, iar mii de suedezi au acceptat deja să li se implanteze microcipuri. O rețea care acoperă întreaga planetă poate găsi și controla cu ușurință oricând orice persoană care are implantat un microcip. Iar Elon Musk, prin compania sa înființată în 2016, Neuralink, dezvoltă o interfață între creierul uman și computer. Să fie o coincidență? Sau are legătură cu super-rețeaua sa? Ne amintim că, în Apocalipsa biblică, „fiara cea mică” sau Antihristul „îi silește pe toţi, pe cei mici și pe cei mari, și pe cei bogaţi și pe cei săraci, și pe cei slobozi și pe cei robi, ca să-și pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei”. Oare chiar ni se pregătește implantarea unor cipuri controlate de super-rețeaua lui Musk? Pasajul biblic are sens dacă observăm că se pregătește în prezent eliminarea banilor fizici și înlocuirea lor cu unii virtuali, eventual cu o criptomonedă. Un microcip care să aibă în mod oficial rolul unui card bancar pare a fi logic. Astfel s-ar putea ca „nimeni să nu poată cumpăra sau vinde” fără el, în conformitate cu descrierea biblică. Să nu uităm că Musk a dezvoltat deja o bancă virtuală, PayPal, prin urmare nu i-ar fi greu să implementeze încă una.

Rețeaua de sateliți a lui Elon Musk pare a mai ascunde ceva. Pentru a înțelege ce, trebuie să privim toate preocupările lui de după PayPal și să realizăm că nu sunt decât părți dintr-un puzzle. Elon Musk este:

– fondator, director general și inginer-șef al SpaceX (2002)

– cofondator, director general și arhitect al Tesla Inc. (2004)

– cofondator și director inițial al OpenAI (2015)

– cofondator al Neuralink (2016)

– director al SolarCity (2016), companie înființată de verii săi, la sugestia sa, în 2006

– fondator al The Boring Company (2016)

Ca să găsim punctul comun, să le luăm pe rând:

– SpaceX se ocupă cu realizarea de vehicule pentru transport în spațiul cosmic. Pe lângă rachetele Falcon și capsulele spațiale Dragon, Musk a anunțat că își dorește realizarea unei rețele formate din 42.000 de sateliți de joasă altitudine și un milion de antene terestre, care să înconjoare Pământul. A început din 2019 lansarea sateliților și, implicit, formarea rețelei Starlink.

– Tesla Inc. se ocupă cu fabricarea de autovehicule electrice, de baterii electrice și, după achiziționarea SolarCity, de panouri și acoperișuri solare.

– OpenAI se ocupă cu dezvoltarea inteligenței artificiale. Deși în 2018 a demisionat din consiliul de conducere al OpenAI, Musk a rămas în continuare finanțator al companiei.

– Neuralink se ocupă cu dezvoltarea unei interfețe între creierul uman și computer. Musk a declarat că scopul final este „simbioza cu inteligența artificială”. Din 2020, Neuralink și OpenAI au sediile în aceeași clădire.

– The Boring Company se ocupă cu conceperea, construirea și administrarea unei rețele de tuneluri capabile să transporte pasageri în vehicule electrice cu viteză ridicată.

Este clar că toate aceste preocupări ale lui Elon Musk sunt conectate, el fiind adeptul planurilor de durată. Dar ce legătură există între ele? Și care ar putea fi planul suprem al lui Musk?

Gwynne Shotwell, președintele SpaceX, a declarat într-un interviu că rachetele Falcon 9 și capsulele Dragon folosesc tehnologia Tesla, cele două companii împărțind tehnologie de câte ori este nevoie. Sateliții Starlink sunt lansați cu ajutorul rachetelor Falcon și folosesc atât bateriile Tesla, cât și panourile solare SolarCity, pentru a se încărca. Una dintre mașinăriile de săpat tuneluri ale The Boring Company, Prufrock, are exact diametrul capsulelor Dragon. Prin urmare, tunelurile pot fi o metodă rapidă de a transporta sateliți pe ascuns și de a-i lansa de oriunde este nevoie, când este nevoie. Când va fi gata uriașa rețea Starlink (42.000 de sateliți și un milion de antene terestre numai din partea lui Musk), nu va putea fi gestionată de una sau mai multe minți umane. Mai ales dacă vor trebui controlați simultan mii de sateliți. Însă o inteligență artificială o va putea face. Iar pentru ca această inteligență artificială să fie, la rândul ei, controlată de oameni, este nevoie de interfața Neuralink dintre creierul uman și computer. Însă, dacă ne amintim de scopul declarat al lui Musk în această privință, adică „simbioza cu inteligența artificială”, trebuie să ne întrebăm cine va fi persoana care va deveni una cu inteligența artificială și va controla întreaga rețea. Cumva Musk? Sau altcineva? După cum am mai spus, într-o conferință la M.I.T. în 2014, Elon Musk avertiza că inteligența artificială reprezintă cel mai mare pericol existențial al omenirii și o compara cu invocarea unui demon: „Invocăm demonul cu inteligența artificială!”. O metaforă, cel mai probabil. Dar dacă nu e? Geordie Rose, fondatorul D-Wave, companie care a creat unul dintre cele mai puternice computere cuantice din lume, a avut în 2017, la TechVancouver, un discurs mai mult decât bizar. Dacă Musk susținea că „invocăm demonul” prin inteligența artificială, Geordie Rose a vorbit despre aducerea în lumea noastră a unor entități din universuri paralele. Aparent tot metaforic, încercând să explice că nu este vorba despre demoni în cazul inteligenței artificiale, ci despre entități ca în poveștile lui H.P. Lovecraft, care nu sunt bune sau rele, ci neutre. Însă zeii lui Lovecraft erau niște creaturi monstruoase, dacă e să fim sinceri. Și nu putem să nu ne întrebăm de ce Elon Musk și Geordie Rose compară inteligența artificială cu niște entități monstruoase din lumi paralele. Nu cumva Elon Musk pregătește super-rețeaua pentru Iștar, zeița sa malefică?

Nu pare o ipoteză ieșită din comun dacă luăm în calcul informațiile pe care le deținem. Musk a declarat că scopul său este „simbioza cu inteligența artificială” și pare evident că pregătește o inteligență artificială care să coordoneze întreaga sa super-rețea, inteligență pe care a comparat-o cu un demon și pe care vrea să o controleze cu ajutorul interfeței Neuralink dintre creierul uman și computer. Mai mult, chiar să creeze o simbioză între inteligența artificială și o persoană. Jack Parsons încerca să dea naștere cu ajutorul magiei unui copil care să o ajute pe zeița Babalon / Iștar să se întrupeze. Însă nu era vorba despre o simplă întrupare într-un corp uman, din moment ce aceste entități pot poseda și singure oameni. Chiar Parsons susținea că a reușit să o aducă pe Babalon în trupul lui Marjorie Cameron, prin urmare nu ar fi nevoie de un copil care să facă asta. Ceea ce înseamnă că acel copil, Antihristul, are ca misiune aducerea zeiței într-un trup virtual, nu uman, ceva ce Parsons nu putea face cu limitările tehnologiei din vremea lui. Prin urmare, înțelegem că „simbioza cu inteligența artificială” este pregătită pentru Iștar care, posedând un trup uman (de care are nevoie pentru a putea exista în lumea tridimensională), prin tehnologia Neuralink se poate conecta la inteligența artificială care controlează super-rețeaua Starlink, într-un final contopindu-se cu ea. Aceeași idee se găsește și în Apocalipsa lui Ioan, unde „fiara cea mică” sau Antihristul convinge locuitorii Pământului „să facă un chip fiarei” și „i s-a dat ei să insufle duh chipului fiarei, ca chipul fiarei să și grăiască și să omoare pe toţi câţi nu se vor închina chipului fiarei”. Un „chip al fiarei” (adică ceva artificial) căruia Antihristul îi dă viață, care are capacitatea de a vorbi singură și de a-i omorî pe cei care i se opun, ar putea fi o referire la inteligența artificială care coordonează Starlink. „Chipul fiarei” seamănă izbitor cu demonul pe care îl invocăm dând naștere inteligenței artificiale, după cum afirma Elon Musk. Așadar, pare tot mai plauzibil ca această super-rețea să facă parte din planul lui Iștar de a-și învinge odată pentru totdeauna rivalul, de a conduce planeta și de a deveni cu adevărat numărul 17, adică „Dumnezeu pe Pământ”. Elon Musk ne-a avertizat în 2019 că inteligența artificială ar putea deveni un dictator nemuritor, de care nu vom putea scăpa, care nu trebuie să fie malefic pentru a distruge omenirea. Iar acum îi putem înțelege afirmația.

Au reușit Jack Parson și L. Ron Hubbard să-și creeze Antihristul în 1946? Nu putem ști cu siguranță, însă bănuim că a supraviețuit copilul care, în mod oficial, a fost avortat de Marjorie Cameron. Se spune că, la un moment dat, Marjorie ar fi afirmat că Julius Robert Oppenheimer, creatorul bombei atomice, i-a luat copilul avortat (care trăia), pentru a face teste pe el. Oppenheimer construia bomba atomică în apropiere de terenul lui Jack Parsons din Pasadena. Parsons o invoca pe zeița sa în deșertul Mojave, acolo unde în prezent se află Area 51. Se spune că Jack Parsons i-a mărturisit fostului său maestru că fetusul a fost extras din uterul soției sale de către agenți guvernamentali care l-au predat unei echipe speciale din cadrul Proiectului Manhattan, care se ocupa cu realizarea primei bombe atomice. În cartea Secret Societies and Psychological Warfare („Societăți secrete și război psihologic”), scriitorul Michael Hoffman afirma că fetusul a fost introdus într-o cutie lungă de 7,62 metri, cu diametrul de 3, care se poate vedea în unele fotografii din zona de testare Los Alamos. Misterioasa canistră, făcută din plumb solid și ciment, a fost numită „Jumbo”. În ea s-a introdus bomba nucleară, care a fost detonată, fetusul fiind iradiat cu explozia bombei atomice, infuzând copilul cu ceea ce Kabbalah numește „forța demonică a focului atomic”. Doi ani mai târziu, Parsons i-a mărturisit mamei sale că fetusul a supraviețuit și că era fată. O poveste frumoasă, însă imposibilă, din moment ce testele bombei atomice au avut loc în 1945 iar Parsons a cunoscut-o pe Marjorie în ianuarie 1946, când au și conceput Antihristul cu ajutorul ritualurilor magice. Prin urmare, copilul s-a născut la sfârșitul anului. Chiar dacă povestea cu fetusul și bomba atomică nu e decât o evidentă fabulație, este posibil ca Robert Oppenheimer să fi luat copilul. Însă nu pentru a-l bombarda, ci pentru a-l ascunde.

În 1946 s-a născut tatăl lui Elon Musk, Errol, un personaj dubios, înconjurat de o secretomanie și mai dubioasă. Despre toate rudele lui Elon găsim detalii, despre mama sa, despre frații săi, despre bunicii săi, însă nu și despre tată. Nu știm despre Errol decât că este inginer și om de afaceri, că este milionar și că s-a născut în 1946. Nu știm nici cum s-a îmbogățit, nici ce afaceri face. Într-un interviu pentru revista Rolling Stone, Elon a declarat că tatăl său este „o ființă umană îngrozitoare”, capabilă să facă rău, care a comis aproape orice crimă imaginabilă. Într-un interviu pentru Daily Mail, Errol Musk a recunoscut că a ucis trei oameni care i-au spart casa, însă a fost achitat. În 2017, Errol a făcut un copil cu fiica sa vitregă, Jana Bezuidenhout, mai tânără decât el cu 40 de ani, ceea ce spune multe despre moralitatea sa. Dacă amestecăm toate astea cu lipsa informațiilor despre el, s-ar potrivi cu imaginea de Antihrist. Iar dacă luăm în calcul declarația lui Marjorie Cameron despre implicarea lui Robert Oppenheimer, trebuie să remarcăm prezența în Pretoria din Africa de Sud a puternicei familii evreiești Oppenheimer, cu care Robert nu are nicio legătură directă. Însă, cel puțin în teorie, ar putea fi rude. Inventatorul bombei atomice ar fi putut să ascundă copilul la rudele sale din celălalt capăt al lumii, în Africa de Sud, departe de Statele Unite. Astfel s-ar explica nu doar averea misterioasă a lui Erron Musk, ci și secretomania care îl înconjoară. Dar și faptul că fiul său, Elon, i-a preluat rolul de antihrist din motive necunoscute. Poate că lui Erron îi lipseau unele calități fără de care nu ar fi putut îndeplini planul zeiței. Poate era mult mai greu de controlat decât ar fi vrut creatorii lui. Sau poate că el a refuzat rolul, preferând să se bucure din plin de viața pământeană, pasându-i misiunea fiului său. Ori poate că Elon Musk este reîncarnarea lui Jack Parsons care s-a întors în lumea noastră în vremuri mult mai avansate tehnologic, astfel explicându-se atât pasiunea amândurora pentru rachete și explorarea spațiului cosmic, cât și dorința lor de a o întrupa pe Iștar. Nu știm adevărul, dar observăm neregulile din imaginea deloc imaculată a lui Elon Musk.

Încă de la începutul mileniului III a plănuit colonizarea planetei Marte. Însă Elon nu este primul om implicat într-un proiect spațial care visează la așa ceva. Cu câteva decenii bune înaintea lui, Wernher von Braun (creatorul celebrelor rachete V-2 pentru naziști și „părintele” programului spațial al Statelor Unite) visa același lucru. Von Braun a continuat munca lui Jack Parsons la N.A.S.A. și chiar a declarat că nu el, ci Parsons trebuie considerat părintele programului spațial. În anii ’30, cei doi conversau telefonic adesea, făcând schimb de informații legate de propriile cercetări în domeniul rachetelor. Nu știm dacă și von Braun a fost atras de ocultism, însă în 1959 a declarat: „ne aflăm în fața unor forțe mult mai puternice decât am crezut până acum, a căror proveniență ne este în prezent necunoscută” și „nu pot spune mai mult acum, dar suntem angajați într-un proces de contactare a acestor forțe”. În 1948, von Braun a scris o carte numită Proiectul Marte: O poveste tehnică (publicată în 1952), în care descria un proiect masiv de colonizare a planetei, plin de detalii tehnice. Planeta Marte era o parte importantă a credinței lui Parsons (sau, mai exact, a maestrului său, Aliester Crowley), care susținea că epoca prezentă se află sub influența unei forțe numite Horus, asociată cu planeta Marte. În povestea lui von Braun, oamenii ajunși pe Marte au descoperit că planeta era deja locuită de o civilizație avansată. Iar conducătorul guvernului marțian se numea… Elon. După 50 de ani de la publicarea cărții lui von Braun, Elon Musk a înființat SpaceX cu scopul declarat de a coloniza planeta Marte. Iar dacă Horus era în Egiptul antic un zeu cu cap de șoim, rachetele lui Elon Musk poartă numele Falcon, adică „Șoimul”. Musk a mai sugerat o legătură cu Egiptul antic în martie 2018, în special cu zeul Horus, când a anunțat pe Twitter: „The Boring Company va aduce în curând pe piață blocuri de tip LEGO, realizate din piatră de tunel care poate fi utilizată pentru a crea sculpturi și clădiri (…) Primul kit va fi Egiptul antic – piramide, Sfinx, templul lui Horus etc.”. Musk nu vrea doar să colonizeze planeta Marte, ci să o și conducă, la fel ca în cartea lui von Braun, el declarând în octombrie 2020 că Marte nu va fi condusă de niciun guvern pământean. Cu alte cuvinte, el va fi conducătorul coloniei de pe Marte și, firește, al întregii planete.

Ca să adâncim și mai mult misterul, să traducem numele Elon. „El” este particula vest-semitică pentru „zeu” sau „Dumnezeu” iar „on” este varianta biblică a sumerianului „an”, adică „cer”. Prin urmare, Elon înseamnă „Zeul cerului”. Un nume care i se potrivește perfect unuia care construiește nave spațiale pentru a coloniza Marte și sateliți pentru a înconjura cu ei Pământul. Prin anagramare, Elon se poate transforma în Leon, „leu” în limba greacă, care duce cu gândul la „leul lui Iuda”, unul dintre simbolurile iudeilor. Al doilea prenume al său, Reeve, înseamnă „prim magistrat” sau „administrator”, indicând ori prim-magistratul unui oraș sau district în Anglia anglo-saxonă, ori un oficial care supraveghează teritoriul unui proprietar de teren. Dacă eliminăm prima versiune, pentru că Musk nu are nicio legătură cu Anglia, ne rămâne o variantă potrivită celui care, printr-o super-rețea de sateliți care înconjoară Pământul, supraveghează planeta în numele zeiței sale. Nici numele Musk nu pare a fi întâmplător, el însemnând „mosc”, adică o substanță aromatică, cu miros pătrunzător și plăcut, secretată de unele animale și folosită în industria parfumurilor, în cosmetică și în medicină. O secreție animalică cu rolul de a atrage, mascată sub forma unui parfum plăcut. O metaforă perfectă pentru cineva cu intenții negative dar cu o imagine pozitivă. Sau cineva care „amăgește pe cei ce locuiesc pe pământ prin semnele ce i s-au dat să facă înaintea fiarei”, după Apocalipsa biblică.

Dacă Erron Musk este „copilul Lunii” creat de Jack Parsons și L. Ron Hubbard, care i-a predat rolul de antihrist fiului său, Elon, nu ar trebui să ne mire asemănarea fizică dintre Hubbard și Elon Musk, pe care au remarcat-o tot mai mulți. Ori asemănarea fonetică dintre numele L. Ron și Elon. Sau faptul că Elon continuă munca spațială a lui Parsons dar și pe cea ocultă de întrupare a zeiței. Pe internet a apărut declarația cuiva care susține că a cunoscut îndeaproape familia Musk și că Elon este un „copil al Illuminati”, transformat în lider mondial pentru a aduce omenirii „semnul Fiarei”, atras de întuneric încă de mic și care are puterea de a levita. Despre Maye Musk, mama lui Elon, respectivul susține că aceasta nu este doar o practicantă a ocultismului, ci a și avut legături cu celebrul criminal Charles Manson, pe care l-a vizitat o dată în închisoare. Manson pregătea un război apocaliptic, fiind obsedat de ultima carte biblică, și chiar a declarat: „Eu sunt diavolul și am venit să fac treaba diavolului”. Bineînțeles că nu putem decât să privim cu suspiciune aceste afirmații, care nu pot fi dovedite, dar remarcăm o nouă posibilă legătură cu apocalipsa biblică. Și putem găsi în Cartea Antihristului, scrisă de Jack Parsons și aparent dictată de zeița Babalon, un pasaj care nu i se potrivește doar lui Parsons, ci și lui Elon Musk: „Tatăl tău s-a despărțit de mama ta ca tu să poți să crești cu ură față de autoritate și cu un spirit revoluționar necesar planului meu. Complexul Oedip era necesar pentru a ți se forma dragostea pentru vrăjitorie, care să te conducă spre magie, cu prezența activă a bunicului tău pentru a te împiedica să te identifici complet cu mama ta”. Știm că Errol Musk a divorțat de Maye când Elon era mic și vedem la acesta complexul Oedip sau, cel puțin, rivalitatea față de părintele său de același sex. Și mai observăm prezența discretă a simbolurilor zeiței în povestea lui Elon Musk. De exemplu, se spune că la 17 ani a părăsit Africa de Sud, înscriindu-se la Queen’s University (Universitatea Reginei) din Kingston. Pot părea o coincidență numărul lui Iștar și epitetul ei de regină, însă „coincidența” se mărește dacă observăm diferența de 170 de kilometri dintre primele două orbite pe care vor fi așezați sateliții lui Musk (340 și 510 kilometri altitudine). Dar și faptul că altitudinile acestor orbite sunt multipli ai numărului 170: prima – dublul numărului, a doua – triplul. Ceea ce nu mai poate fi privit ca o coincidență.

Observăm și afinitatea lui Elon Musk pentru litera X, pe care a introdus-o atât în numele X.com, SpaceX și Tesla Model X, cât și în cel al unuia dintre fiii săi, Xavier. În iulie 2017, Elon a cumpărat de la PayPal domeniul de internet X.com pentru o sumă secretă, susținând că are valoare sentimentală pentru el. Pe 20 ianuarie 2020, Musk a postat un mesaj dubios pe Twitter, „x este y”, ca răspuns la o fotografie a iubitei sale însărcinate. Să fie vorba despre cromozomul X, cel care are un rol important în procesul de determinare a sexului la mamifere, absența sa din genom fiind incompatibilă cu viața? Să fi încercat astfel să ne sugereze sexul copilului? Poate, însă în restul cazurilor nu pare a avea litera X vreo legătură cu asta. X ar putea însemna numărul 24, ținând cont că este a douăzeci și patra literă a alfabetului englezesc, sau 10 roman. Numărul 10 este foarte important în cultura ebraică. Cum fiecare literă are un echivalent numeric, a zecea din alfabetul ebraic este Yodh sau Yud, care simbolizează mâna lui Dumnezeu, adică pe cel care face munca zeului. Ori a zeiței, dacă e să fim cât mai exacți. Iar Elon Musk mai are o legătură cu 10 – primul său născut, Nevada Alexander, a murit în 2002 la vârsta de 10 săptămâni. O moarte dubioasă, în certificatul de deces fiind trecut sindromul de moarte subită a sugarului, adică denumirea pe care o dau medicii decesului inexplicabil al copiilor de până într-un an, chiar și după o autopsie detaliată și o investigație amănunțită a scenei decesului. Cu alte cuvinte, nimeni nu știe de ce a murit micuțul. Exceptând pierderea primului născut, anul 2002 s-a dovedit a fi unul extrem de norocos pe plan profesional pentru Elon Musk, deoarece atunci și-a început ascensiunea fulminantă. În săptămâna în care a murit micuțul Nevada, Musk a vândut PayPal companiei eBay pentru 1,5 miliarde de dolari. Cu 5 luni înainte de această tranzacție, Musk a fondat SpaceX și a lansat ideea colonizării planetei Marte. Un plan ireal, ținând cont că omenirea nu poate trece de centurile Van Allen. Mai mult, Musk a declarat în 2015 și în 2019 că vrea să bombardeze Marte cu bombe atomice pentru a topi calota glaciară a planetei și a elibera astfel în atmosferă o cantitate impresionantă de dioxid de carbon, ceea ce ar crea rapid condiții favorabile vieții. O idee proastă, după cum susțin oameni de știință din toată lumea. Cercetătorii N.A.S.A. susțin că bombardarea planetei Marte va elibera puțin dioxid de carbon, nici pe departe destul pentru a crea o atmosferă ca a Pământului. Un studiu din 2018 demonstrează că nu există destul dioxid de carbon pe Marte pentru a face o diferență semnificativă, bombardarea planetei putând ridica procentul de la 0,6 la 7% din cantitatea existentă pe Terra. Însă Musk ignoră toate aceste păreri și susține că va bombarda Marte ori va încerca o variantă alternativă – să înconjoare planeta cu câteva mii de sateliți care reflectă lumina Soarelui, pentru a încălzi atmosfera. Și, la un moment dat, să creeze în jurul lui Marte o constelație de sateliți pentru internet, la fel ca Starlink din jurul Pământului. Idei inutile și aproape imposibil de realizat. De ce face Musk toate aceste declarații despre Marte? De ce este atât de importantă pentru el „planeta roșie”? Marte reprezintă o parte esențială a credinței lui Jack Parsons și a maestrului său, Aliester Crowley. Marte este asociată cu Marduk, fratele și rivalul zeiței Iștar, iar invadarea planetei și bombardarea ei cu arme atomice reprezintă doar o declarație de război făcută zeității inamice. De altfel, Marte era zeul războiului pentru romani, așa că un război al celor două zeități, Marduk și Iștar, implicit al adepților lor, nu este doar posibil, ci și foarte probabil.

Până la urmă, ce reprezintă X-ul care este atât de important pentru Elon Musk? Răspunsul reiese din mesajul pe care l-a postat pe Twitter imediat după nașterea celui de-al șaptelea copil al său, pe 5 mai 2020. Întrebat cum se numește nou-născutul, fericitul tată a scris: „X Æ A-12 Musk”. Mai mult ca sigur un mesaj codificat, ținând cont că legile în vigoare nu permit astfel de nume. Dacă Trump a postat un mesaj codificat pe Twitter în 2017 și Ponta unul pe Facebook în 2014, de ce nu ar face același lucru și Musk? Mai ales că are multe postări dubioase, care par a avea înțelesuri ascunse? Și ce ar putea însemna numele copilului? X este o variabilă necunoscută în matematică, după cum a confirmat și Grimes, mama nou-născutului, într-o postare pe același Twitter, în care a încercat să dea o explicație neobișnuitului nume. Æ se pronunță E. Prin urmare, ÆA = EA, numele akkadian al zeului sumerian Enki, tatăl zeilor care se luptă pentru conducerea planetei, pe care încearcă din răsputeri Marduk și adepții săi să-l readucă în lumea noastră. Iar numărul 12 îi reprezintă pe Enki / EA și pe fiul său, Marduk. Prin urmare, „X Æ A-12” este zeul necunoscut Enki reunit cu fiul său. Sau Balaurul și Fiara în Apocalipsa lui Ioan. Această interpretare pare a fi confirmată de prima fotografie a bebelușului X Æ A-12 (care a fost numit până la urmă X AE A-XII), pe care Elon Musk a postat-o pe Twitter, trucată încât să pară că nou-născutul are tatuaje pe față. Sub ochiul drept (care reprezintă tabăra lui Marduk și a lui Enki) apare cuvântul „savage” („sălbatic”) iar alături de el un șarpe, simbol al familiei lui Enki, care era numit în multe culturi „Marele Șarpe”. Coincidență? Sau Musk într-adevăr „toată stăpânirea celei dintâi fiare o pune în lucrare”, așa cum susține Apocalipsa lui Ioan? Să nu uităm că el și-a numit capsulele spațiale „Dragon”, adică „Dragonul” sau „Balaurul”, o evidentă referire la Balaurul din Apocalipsa biblică. La sfârșitul lunii octombrie 2020, Grimes, mama bebelușului X, a declarat că se uită cu micuțul la filmul Apocalypse Now („Apocalipsa acum”), o alegere bizară pentru un copil de cinci luni. Însă nu atât de bizară dacă observăm referirea la apocalipsă. Acum înțelegem că X-ul atât de îndrăgit de Elon Musk reprezintă un zeu necunoscut, care nu poate fi decât Enki, zeul dispărut din lumea noastră acum mai bine de patru milenii și jumătate. Idee care există și în Apocalipsa lui Ioan, unde Diavolul a fost „legat pe mii de ani” în adânc, va fi „dezlegat din închisoarea lui” pentru puțin timp, „către sfârșitul miilor de ani”, înainte de a fi „aruncat în iezerul de foc și de pucioasă” pentru totdeauna. Egiptenii l-au numit Amun, „Cel ascuns”, pentru a-i explica lipsa. Însă omenirea l-a uitat după atâta amar de vreme, Enki devenind marele necunoscut. Sau X, după modelul matematicii, unde această literă semnifică o variabilă necunoscută. Astfel, înțelegem că Elon Musk lucrează pentru Iștar, însă pe ascuns îi este devotat lui Enki (și, bineînțeles, fiului credincios al acestuia, Marduk). Teoretic, pregătește super-rețeaua care va înconjura Pământul pentru zeiță, însă planul său secret este să i-o ofere lui Enki după ce acesta se va întoarce în lumea noastră. Exact cum specifică și Apocalipsa biblică: „toată stăpânirea celei dintâi fiare o pune în lucrare”. Lucrarea care nu se rezumă la o constelație de sateliți dacă realizăm că Enki, atunci când se va întoarce, va avea nevoie de un corp uman în lumea noastră. Să îndrăznim să ne întrebăm dacă X AE A-XII este corpul pe care îl va ocupa maleficul zeu al întunericului? N-ar fi primul fiu al lui Musk sacrificat zeităților întunecate, dacă ne amintim de moartea suspectă a primului său fiu. Știm deja că în ritualurile magice de invocare a conducătorilor Veghetorilor, în special în Kabbalah, cei care caută ajutorul acestor demoni trebuie să plătească un preț. Pentru a primi sprijinul marilor zei precum Marduk și Iștar este necesar sacrificiul suprem, care să dovedească fidelitatea slujitorului pământean: sacrificarea moștenitorului de drept, de obicei primul fiu. Din acest motiv, în Vechiul Testament, Yahweh (Marduk) i-a cerut lui Avraam să-l sacrifice pe Iacov (care nu era primul fiu al patriarhului, însă era moștenitorul său legal). Tot din acest motiv, în Egiptul antic, primul fiu al faraonului Amenhotep III a murit în condiții misterioase, regele încercând să-l omoare ulterior și pe cel de-al doilea, Amenhotep IV (Akhenaton sau Moise în Biblie). La rândul său, Akhenaton a încercat să-și omoare fiul, pe Tutankhamon, motiv pentru care soția sa, Nefertiti, a pus la cale un complot care l-a obligat să fugă în Sinai. În Vechiul Testament, acest episod este prezentat ca un atac al Îngerului Morții asupra fiului cel mare al lui Moise, oprit doar când Sefora a vărsat sângele copilului prin circumcizie. Acest obicei inuman mai apare în Vechiul Testament în acuzațiile unor profeți împotriva evreilor care obișnuiau să-și sacrifice copiii zeului Moloch. Istoria ascunde multe astfel de sacrificii, cerințe obligatorii în invocarea marilor zei malefici. Prin urmare, pare cam dubios faptul că, în anul în care micul Nevada Alexander a decedat în condiții suspecte, a început brusc ascensiunea fulminantă a lui Elon Musk, care a devenit miliardar aproape peste noapte. Cum el pare a fi o piesă foarte importantă a planului zeiței Iștar de cucerire a tronului Pământului, nu putem exclude varianta sacrificării primului lui fiu. Dacă este adevărată această ipoteză, sacrificarea celui de-al șaptelea nu mai pare atât de improbabilă. Să fi fost creat micul X AE A-XII tot prin ritualuri magice, la fel ca Antihristul lui Jack Parsons? Să fi fost modificat genetic pentru a putea susține puternicul spirit al lui Enki fără a se deteriora? Nu putem ști, însă este clar că un simplu corp uman nu poate conține una dintre cele mai puternice entități care au călcat vreodată pe acest Pământ. Prin urmare, sunt mari șanse ca micuțul X AE A-XII să fie diferit de oameni în special din punct de vedere genetic.

Pentru a fi pus în aplicare planul apocalipsei, este nevoie nu doar de întoarcerea lui Enki, ci și de a celor doi stăpâni actuali ai lumii, Marduk și Iștar. Am văzut că adoratorii zeiței au așteptat timp de multe secole întoarcerea ei, pregătindu-i terenul încât ea să găsească totul pregătit după cum a poruncit. Se pare că s-a întors în 2014, la o sută de ani de la nașterea lui Jack Parsons și de la startul Primului Război Mondial. Încoronarea Conchitei Wurst, „femeia cu barbă”, ca regină a Europei la Eurovision, precum și versurile melodiei sale, Rise like a Phoenix, reprezintă un anunț public: Iștar s-a întors pentru a-și pedepsi rivalul și pentru a prelua tronul planetei. De altfel, anul a început cu apropierea de Pământ a cometei ISON, care se poate traduce prin „Cereasca Iștar”, „is” fiind primele litere ale numelui ei iar „on” reprezintă varianta biblică a sumerianului „an”, adică „cer”. Tot în 2014, în luna iunie, s-a înființat organizația teroristă I.S.I.S., care poartă unul dintre numele ei din Egiptul antic; cealaltă abreviere a numelui organizației, I.S.I.L., se traduce ca „zeul / zeița Iștar”, „il / el” însemnând „zeu” în limbile vest-semitice. Iar în noiembrie 2014 a fost terminat turnul One World Trade Center, care a înlocuit turnurile gemene distruse în 2001, de asemenea un simbol al supremației zeiței: Pământul nu va mai fi condus de cei doi frați, ca în trecut, ci de o singură divinitate, Iștar.

Deloc surprinzător, odată cu întoarcerea ei, lumea a început să sufere schimbări negative drastice, care nu pot fi considerate simple coincidențe. Imediat după trecerea cometei ISON, în februarie 2014 a început epidemia de Ebola. Tot atunci a izbucnit revoluția din Ucraina. În martie, Rusia și-a mărit teritoriul, anexând Crimeea. Înființarea organizației I.S.I.S. / I.S.I.L. a amplificat numărul conflictelor militare și pe cel al atentatelor teroriste. În prima luna a anului 2015 s-a înființat Uniunea Economică Eurasiatică, formată din Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan și Kyrgyzstan. În aceeași lună a avut loc atacul de la sediul revistei Charlie Hebdo din Paris. În februarie a avut loc atentatul din Danemarca iar Egiptul a atacat organizația I.S.I.S. în Libia. În martie, I.S.I.S. a demolat trei orașe antice mesopotamiene și a anexat gruparea teroristă Boko Haram din Africa. În aprilie a început migrația în masă din Siria, care a adus câteva milioane de musulmani în Europa Centrală și Apuseană. În luna septembrie, Rusia a atacat Statul Islamic în Siria. I.S.I.S. a organizat atentate teroriste în mai multe țări, precum Turcia, Afganistan și Franța (atentatele multiple din noiembrie de la Paris). Tot în 2015, Elon Musk a fondat OpenAI, compania care se ocupă cu dezvoltarea inteligenței artificiale, și a început dezvoltarea proiectului Starlink, cel care urmărește înconjurarea planetei de o constelație de sateliți. Donald Trump și-a anunțat candidatura și și-a început campania electorală iar soția sa, Melania, a început să se ascundă de lume, conform unei analize a activității sale online. De ce?

Dacă Iștar într-adevăr s-a întors în 2014, a făcut-o pentru a-și supraveghea îndeaproape implementarea planului și de a-l coordona direct de la fața locului. Cum Statele Unite ale Americii sunt principala ei armă, aproape de conducerea acestei țări ar trebui să o găsim. În 2015, mogulul imobiliar Donald Trump și-a anunțat candidatura la președinție și a și câștigat alegerile la finalul anului următor. În timpul mandatului său, Trump a făcut mai multe pentru statul Israel decât pentru țara pe care o conducea, dovedind că este marioneta sioniștilor. Sioniști care îndeplinesc ordinele lui Iștar, prin urmare putem considera că Trump a făcut parte din planul zeiței, fiind indirect marioneta ei. Iar în jurul lui găsim simbolurile ei, amprente pe care Iștar adoră să le lase în urmă, pentru a-și semna „operele”. Trump a fost al 45-lea președinte al Statelor Unite, numărul 45 reprezentând în simbolismul sumerian titlul de regină, cel pe care și-l dorește zeița dacă își va învinge rivalul. Trump și-a început mandatul în 2017, numărul 17 reprezentând idealul ei suprem de a deveni „Dumnezeu pe Pământ”. Organizația din jurul lui, cultul QAnon, poartă un nume derivat din cel al zeiței asiatice echivalate cu Fecioara Maria a creștinilor, numită Kannon sau Kwannon în Japonia, Quan The Am în Vietnam, Kwan Im în Indonezia, Guanyin, Guan Yin ori Kuan Yin în China și Alakokiteșvara în India. Acest grup a fost fondat tot în 2017 de un individ care își ascunde identitatea sub pseudonimul Q, aceasta fiind nu doar a 17-a literă a alfabetului, ci și simbolul care reprezintă regina („queen” în engleză) în cărțile de joc. Este clar că aceste simboluri ale lui Iștar nu sunt întâmplătoare, ci doar sugerează că s-a aflat în preajma lui Donald Trump în timpul mandatului său prezidențial, pentru a se asigura că îndeplinește ordinele primite, printre care și producerea haosului de care este nevoie pentru implementarea Noii Ordini Mondiale. Știm că spiritele, inclusiv marii zei, au nevoie de corpuri materiale pentru a interacționa cu lumea noastră tridimensională. Prin urmare, ne putem întreba al cui este corpul pe care l-a posedat Iștar. Ar trebui să fie cineva din preajma lui Trump, o prezență discretă, aflată mai mult în umbră. Însă nu complet ascunsă, ținând cont de dorința zeiței de a fi admirată și mai ales adorată. Ar putea fi Iștar în corpul Melaniei, soția lui Donald Trump?

La prima vedere poate părea o ipoteză fantezistă și nu putem să o considerăm adevărată fără vreo dovadă concretă. Însă trebuie să înțelegem că, potrivit miturilor vechi, Iștar era zeița sexualității, a războiului și a puterii. Atunci când venea în lumea noastră, își alegea câte un rege care să îi pună planurile în aplicare; planuri de cucerire de cele mai multe ori. Iștar își răsplătea aleșii umani prin relații sexuale, devenindu-le amantă și uneori chiar soție, istoria consemnând câteva procesiuni care slăveau nunta dintre rege și zeiță. Ei primeau putere și favoruri sexuale, ea primea la rândul ei putere, deoarece teritoriile cucerite de respectivii îi erau închinate ei, așa că toată lumea avea de câștigat. Îl avem ca exemplu pe Sargon cel Mare, grădinarul devenit amantul lui Iștar, care a primit tronul regal; ajutat de zeiță, Sargon a înființat Imperiul Akkadian care a inclus o mare parte a Mesopotamiei. Șulgi din ultima dinastie sumeriană se lăuda că Iștar l-a invitat în Uruk unde, după o petrecere privată în templul lui Anu, la care a participat și Marduk, a devenit „un om ales pentru vulva” zeiței. Penultimul rege sumerian, Șu-Sin, susținea că a făcut un copil cu zeița, numit Șara; la începutul domniei sale nota într-o inscripție că „Sfânta Inanna (Iștar – n.a.), cea înzestrată cu uimitoare calități, prima fiică a lui Sin (Enki – n.a.)”, i-a oferit arme cu care să „atace în luptă țara dușmană care e nesupusă”. Dacă zeița ar fi pe Pământ în zilele noastre, ar respecta același tipar, adică și-ar alege un conducător al unui stat puternic, pe care l-ar răsplăti pentru fidelitate prin partide de sex divin, poate chiar devenindu-le soție măcar într-un mod simbolic. Statele Unite ale Americii sunt cea mai puternică forță militară a planetei iar Iștar, în mod evident, ar prefera acest stat pentru a-și pune planurile în aplicare, mai ales pentru că este deja condus de sioniștii ei. Pentru a fi în preajma conducătorului Statelor Unite și pentru a-l putea răsplăti ca pe regii din vechime, Melania Trump este cea mai bună alegere. Mai mult, Melania este frumoasă, fiind manechin în tinerețe, așadar potrivită pentru o zeiță a frumuseții care își dorește foarte mult să fie adorată. S-a aflat mereu în umbra lui Trump, a vorbit foarte rar, numai când era neapărată nevoie, încercând să nu iasă prea mult în evidență. Lumea o consideră frumoasă dar… nu foarte inteligentă, o acoperire perfectă pentru o zeiță care nu vrea să fie descoperită. Să nu uităm că Melania este a 45-a Primă Doamnă a Americii, numărul 45 reprezentând în simbolismul sumerian, așa cum am spus, titlul de regină. Mai mult, numele Melania este grecesc și înseamnă „întuneric”, ceea ce ar fi o coincidență mult prea mare, ținând cont că vorbim despre una dintre cele mai malefice entități, marea zeiță a întunericului. Știm că zeița și-a făcut acum multă vreme un plan de durată, căruia i-a adus modificări pe parcurs la nevoie, prin urmare putem bănui că și-a pregătit din timp și corpul pe care să îl ocupe la întoarcerea ei din secolul XXI. Și ce alegere ar fi mai bună decât soția președintelui Statelor Unite, fost model, care poartă numele „Întuneric”? Dacă Iștar s-a întors în 2014 iar în 2015 a ocupat trupul Melaniei, putem înțelege de ce în acel an Donald Trump și-a anunțat candidatura iar soția sa a început să se ascundă de public, după cum arată analiza activității sale online. În plus, știm că posedarea provoacă modificări fizice ale corpurilor, mai ales în cazul entităților foarte puternice, modificări care s-au produs și în cazul Melaniei Trump. În 2017 a apărut o teorie care susținea că Prima Doamnă a fost înlocuită cu o dublură, deoarece existau diferențe în aspectul ei fizic, precum și în comportamentul președintelui în raport cu ea. Se credea că Melania și-a părăsit soțul, fiind înlocuită cu o dublură pentru a păstra aparențele unei căsnicii fericite. Alții au pus modificările fizice pe seama unor operații estetice. Teoria înlocuirii Melaniei a fost respinsă vehement de Casa Albă, însă a reapărut și în 2018, și în 2019, și în 2020. Și poate fi pusă pe seama posedării care este capabilă să modifice semnificativ corpurile posedate.

În religiile mesopotamiene, Iștar avea o adjunctă: pe zeița numită de sumerieni Ninșubar, mâna ei dreaptă, al cărei nume înseamnă „Regina estului”. Ninșubar avea rolul de mesager al zeilor, însă o servea în special pe Iștar, căruia îi era foarte fidelă. În mod surprinzător, în preajma Melaniei s-a aflat o persoană asemănătoare cu Ninșubar. În ianuarie 2017, când Trump și-a început mandatul, Stephanie Ann Grisham a fost numită secretar de presă adjunct al președintelui. În martie, Melania a mutat-o în aripa estică a Casei Albe și a numit-o secretar de presă al Primei Doamne. În iulie 2019, Grisham a devenit secretar de presă și director de comunicații al Casei Albe, iar în aprilie 2020 s-a întors în aripa estică pentru a deveni șefa de personal a Melaniei. Sau adjuncta Melaniei, la fel ca Ninșubur pentru Iștar. Dacă în mituri Ninșubur transmitea mesajele zeilor din postura sa de mesager, Stephanie Ann Grisham a transmis comunicatele Casei Albe. Să ne amintim că Ninșubur înseamnă „Regina estului”, punct cardinal pe care îl găsim de câteva ori în viața Stephaniei: a copilărit în East Wenatchee din Washington, a învățat la liceul Eastmont iar la Casa Albă locuiește în aripa estică. Coincidențe sau vorbim tot despre un caz de întrupare a unei entități? Posedările au loc de obicei atunci când victima este vulnerabilă, deschizându-se astfel „portițe” pentru spiritul atacator. Vulnerabilitate provocată de stări sufletești negative (suferință în primul rând), de alcool și de substanțe stupefiante. Stephanie Ann Grisham a avut câteva astfel de momente de vulnerabilitate, din câte știm. Pe 9 ianuarie 2013 a fost prinsă conducând sub influența alcoolului și a drogurilor, având și permisul de conducere suspendat. Pe 5 decembrie 2015 a fost arestată din nou pentru că a condus cu farurile stinse și sub influența alcoolului ori a drogurilor, Grisham recunoscându-și vinovăția în fața instanței. Are două căsătorii eșuate la activ, din care a rămas cu doi fii, pe care i-a crescut singură. Este evident că nefericirea ei și abuzul de alcool și de stupefiante îi creează un nivel crescut de vulnerabilitate în fața posedării. Dacă în trupul ei se ascunde într-adevăr Ninșubur, nu putem ști cu siguranță. Cert este că există o serie de asemănări care nu pot fi explicate prea ușor. Atât în cazul ei, cât și în cel al Melaniei Trump.

Dacă s-a întors într-adevăr Iștar în lumea noastră în 2014, cine este Babalon pe care o invoca Jack Parsons cu șapte decenii înainte, despre care credea că s-a întrupat în soția sa, Marjorie Cameron? Este logic că, dacă zeița s-ar fi întrupat în 1946, Parsons nu ar fi încercat să creeze prin magie sexuală Antihristul care să o ajute să se întrupeze. Poate însă Babalon se folosea de corpul lui Marjorie temporar, posedându-l doar în timpul ritualurilor de invocare, Parsons căutând o modalitate permanentă de întrupare. Însă era cu adevărat Iștar cea cu care comunica Parsons? Ori altcineva care se prefăcea a fi marea zeiță? La scurt timp după ce Marduk a primit tronul Pământului, Ninurta a fost asimilat de Iștar din propria lui inițiativă, pentru a-i oferi zeiței un avantaj considerabil împotriva dușmanului lor comun, Marduk. Nu știm ce s-a întâmplat cu soția lui Ninurta, numită Bau sau Baba inițial, apoi Nintinugga sau Gula, pe care miturile ulterioare nu o mai menționează. Însă observăm că numele zeiței Babalon îl conține pe cel al soției lui Ninurta. Cine era ea?

Cronica Weidner spune că, în timpul domniei regelui Puzur-Nirah din Akșak, pescarii templului Esagila din Babilon, care au pescuit șapte sau opt zile pentru masa zeului Marduk, au intrat într-o zi în taverna cârciumăresei Kubaba (Kug-Bau în sumeriană). Văzându-i obosiți, ea i-a hrănit și s-a oferit să le gătească peștele pentru templu. Încântat peste măsură de masa pregătită de cârciumăriță, Marduk a hotărât să îi ofere conducerea lumii și a înscăunat-o ca regină a cetății Kiș. Lista Regilor Sumerieni susține că Kug-Bau a domnit timp de un secol, până în 2365 î.e.n. Este una dintre cele mai proeminente figuri ale istoriei antice, ținând cont că a guvernat singură Sumerul într-o perioadă patriarhală, când lumea era condusă doar de bărbați. După moarte a fost zeificată, în toată Mesopotamia fiind ridicate altare în cinstea ei. În zona hurrienilor a fost identificată cu Hebat / Kheba / Khepat, unul dintre epitetele zeiței-mamă Hannahannah. La nouă secole după moartea ei, la începutul perioadei hitiților, a fost numită zeitatea tutelară a orașului Karkemiș. Cultul său s-a răspândit iar numele ei i-a fost atribuit principalei zeități din Anatolia. Lidienii au numit-o Kuvav sau Kufav iar grecii i-au modificat numele în Kybebe (Cybele) și au considerat-o fiica lui Zeus. Este posibil ca anticii să fi avut dreptate iar Kug-Bau / Kubaba să fi avut într-adevăr o origine divină. Durata sa de viață a fost una mult superioară muritorilor de rând, ea ocupând tronul cetății Kiș timp de o sută de ani. Nu știm cât de bine gătea, însă este puțin probabil ca Marduk să o fi înscăunat doar pentru că i-a plăcut mâncarea ei. Ținând cont de originea sa necunoscută, de ascensiunea ei nefirească, de longevitate și de zeificare, putem bănui că, în realitate, era fiica lui Marduk. Este posibil ca Hebat a hurienilor, cu care a fost echivalată Kug-Bau, să fie Hebe a grecilor, paharnica zeilor pe muntele Olimp până s-a căsătorit cu Hercule. Nu doar datorită asemănării dintre numele Hebat – Hebe și Kug-Bau – Kheba, ci și prin prisma rolului ei: cârciumăriță în timpul vieții pe Pământ și paharnică a divinităților după zeificare, cea care servea mâncare și băutură muritorilor și zeilor. Hebat / Kheba a fost echivalată cu Kybele a frigienilor, care a fost adoptată și de greci. Din secolul al V-lea grecii au numit-o Kybele, însă cercetătorii consideră că forma inițială a numelui ei era Kybebe. Un nume extrem de asemănător cu Kubaba, numele dat de babilonieni reginei Kug-Bau. Identitatea ei devine clară dacă observăm că, pentru greci, Hebe a devenit soția lui Hercule după ce acesta a fost zeificat iar pe Hercule l-am echivalat în Secretele zeilor cu Ninurta, zeul războiului la sumerieni. Soția lui Ninurta era Nintinugga sau Gula, numită inițial Bau sau Baba. Nume care nu o pot indica decât pe cârciumărița Kug-Bau / Kubaba. Așadar, putem presupune că Bau / Baba a fost o semizeiță, fiică a lui Marduk cu o muritoare, ridicată ulterior la rang de zeiță, când a devenit consoarta lui Ninurta. După asimilarea soțului ei de către Iștar ea i-a rămas fidelă lui Ninurta, devenind parte din anturajul lui Iștar. De altfel, în miturile grecilor, Hebe era adesea conectată cu zeița iubirii, fiind descrisă ca însoțitoare sau crainic al ei. Acest rol de mesager / crainic al lui Iștar ne poate ajuta să o găsim și în zilele noastre.

În sistemul ocult Thelema, înființat în 1904 de Aleister Crowley, zeița Babalon ocupă un loc foarte important. Ea este femeia stacojie din Apocalipsa lui Ioan sau „Curva Babilonului”. La fel ca maestrul său, Crowley, omul de știință Jack Parsons susținea că a luat legătura de câteva ori cu zeița, că a ajutat-o să se întrupeze pe Pământ și că ea chiar i-a dictat o carte. Să fi fost într-adevăr în contact Crowley și Parsons cu Iștar? Chiar oricine poate comunica cu ea când are chef? Și chiar oricine o poate aduce în lumea noastră când vrea? Nici vorbă. Marii zei nu pot fi invocați prin ritualuri obișnuite, fiind nevoie de unele secrete, care includ sacrificii umane, cunoscute doar de o mână de oameni. Și sub nicio formă nu pot fi aduși în lumea noastră prin metodele obișnuite, care funcționează doar în cazul entităților mici. În niciun caz Aleister Crowley și Jack Parsons nu ar fi putut comunica direct cu Iștar prin metodele lor și nici să o ajute să se întrupeze în corpurile iubitelor lor. Atunci cu ce zeiță erau ei în contact? Numele Babalon este un derivat evident al numelui Babilon, însă observăm și că îl conține pe cel al soției lui Ninurta, adică Baba. Care, conform miturilor grecilor, a devenit însoțitoarea și mesagera lui Iștar. Prin urmare, sunt mari șanse ca Gula / Nintinugga / Bau / Baba să fi fost Babalon care le transmitea adepților Thelemei mesajele lui Iștar, îndeplinindu-și astfel rolul de crainic sau de mesager al marii zeițe. Poate din acest motiv simbolul lui Babalon este o stea cu șapte raze (simbol al Pământului), nicidecum cu opt, așa cum este cea a lui Iștar. Iar adevărata „Curvă a Babilonului” s-a întors în lumea noastră abia în 2014, pentru a pregăti sfârșitul lumii. Însă cum s-a întors? Cu ajutorul unor ritualuri magice, firește.

Cartea lui Enoh susține că îngerii Veghetori le-au împărtășit copiilor lor făcuți cu pământenii câteva dintre „secretele cerului”, printre care și magia. Conform tradiției iudaice, îngerul Raziel i-a adus lui Adam o carte care conținea toate învățăturile Kabbalei, carte care a fost transmisă din generație în generație până a ajuns la Enoh. După ce Enoh a fost luat la cer de către zeul Yahweh, Raziel i-a dat cartea lui Noe, care i-a folosit învățăturile pentru a-și construi arca. Se spune că a ajuns cartea lui Raziel și la regele Solomon, care s-a folosit de ea pentru a invoca și captura demoni. Printre învățăturile Kabbalei se numără invocarea entităților imateriale și deschiderea unor portaluri pentru aducerea lor în lumea noastră. Acesta este motivul pentru care Veghetorii le-au oferit adepților lor asemenea învățături: pentru a putea fi readuși în lumea noastră din dimensiunile paralele în care au fost închiși de Celești. Dacă pentru simplii demoni sunt necesare ritualuri magice obișnuite, pentru conducătorii Veghetorilor este nevoie de mai mult. Ritualurile magice folosesc energie manipulată cu ajutorul vibrațiilor emise de anumite simboluri; pentru marii zei este nevoie de cantități impresionante de energie. Ținând cont că Iștar pare să se fi reîntors odată cu cometa care îi poartă numele, ISON, înseamnă că ritualul pentru readucerea ei a folosit energia cometei. Partea solidă a cometelor este un nucleu format din gaz înghețat și compuși organici precum monoxidul de carbon, metanolul, etanolul, etanul și cianura de hidrogen. La distanță mare de Soare, nucleul are temperaturi foarte scăzute, gazele păstrându-se în stare solidă. Însă, pe măsură ce o cometă se apropie de Soare, gheața începe să se topească iar gazele să se elibereze și să se aprindă, formând un nor imens de gaz, numit coamă. Cu cât o cometă ajunge mai aproape de Soare, cu atât se creează o cantitate mai mare de energie din radiația solară combinată cu gazele aprinse ale cometei. Intensitatea maximă a acestei energii se atinge la periheliu, când cometa ajunge în punctul cel mai apropiat de Soare. Am văzut în Secretele zeilor că Soarele pare a fi un portal care leagă lumea noastră de cele imateriale ale eonilor. Prin urmare, dacă energia cometei poate fi direcționată prin acel portal către Pământ atunci când cometa ajunge la periheliu, se poate deschide un alt portal către o lume imaterială în care se află marii zei. Să se fi întors Marduk în lumea noastră prin aceeași metodă în 2020? Luptele de stradă din Statele Unite au început pe 27 mai, când cometa Swan („Lebădă”) se afla la periheliu. În Grecia antică, lebăda era pasărea sacră a zeului Apollo (nimeni altul decât Marduk) și nu pare o coincidență izbucnirea haosului în cel mai important teritoriu al lui Iștar exact când o cometă asociată cu Marduk se afla la periheliu. Dacă aceasta este metoda prin care se readuc în lumea noastră marii zei, înseamnă că tot de energia unei comete se vor folosi adepții Veghetorilor pentru reîntoarcerea lui Enki. Firește, dacă vor reuși cei de la C.E.R.N. să spargă bariera energetică a portalului. Să menționăm că, în trecut, cometele erau considerate prevestitoare ale unor nenorociri, apariția lor fiind urmată adesea de războaie, revoluții sau calamități naturale. Poate că nu era o superstiție a strămoșilor noștri, ci într-adevăr au venit odată cu cometele puternice zeități malefice care au cauzat respectivele nenorociri.

Pentru prima oară în istorie, cele două tabere, a lui Marduk și a lui Iștar, au devenit cu adevărat vizibile și se pregătesc pentru înfruntarea finală. Iștar are o mare parte a lumii occidentale (Europa, America și Australia), evreii sioniști și masoneria de stânga, în timp ce fratele ei conduce o mare parte a lumii orientale (Asia și Africa), musulmanii și masoneria de dreapta. Bineînțeles că nu este o împărțire geografică, de partea lui Iștar găsindu-se și state musulmane (cum ar fi Arabia Saudită ori Emiratele Arabe Unite), și alte state asiatice precum India ori Japonia. În același timp, state europene precum Rusia sau Germania par a fi de partea lui Marduk. Împărțirea nu este nici religioasă, deoarece și evreii, și musulmanii, sunt împărțiți în câte două tabere principale, nici politică, pentru că stânga și dreapta în acest caz nu reprezintă ideologii reale, ci doar motive pentru divizarea votanților. Așa că supuse zeiței sunt Statele Unite ale Americii, Israel și aliații lor, iar cele închinate lui Marduk sunt China, Rusia, Iran și aliații lor. Însă se află aceste două tabere într-un război real, ori vorbim doar despre o confruntare amicală, așa cum a fost cea dintre S.U.A. și U.R.S.S. în timpul Războiului Rece? Noua Ordine Mondială pare a fi planificată de ambele tabere, care și-au luat în primire rolurile și urmează un scenariu comun, de pe urma căruia au de câștigat împreună. Acest „război” între ele pare a fi doar un meci amical între prieteni, nicidecum o luptă pe viață și pe moarte. Cel puțin nu pentru ei, ci pentru noi, oamenii de rând, care trebuie să le suportăm planurile odioase. Dacă zeii lor, Marduk și Iștar, nu sunt doi inamici care se urăsc de moarte, prinși într-o luptă milenară pentru tronul Pământului? Dacă evenimentele majore din trecut, prezent și viitor nu reprezintă decât un meci amical de șah între doi frați cu un plan comun, în care suntem când pioni, când simpli spectatori? În religia lui Aliester Crowley, implicit în scrierile lui Jack Parsons, Babalon și fratele ei nu par a fi nici măcar rivali, darămite inamici, ci dimpotrivă. Să ne amintim câteva citate: „Nimeni nu vă va respinge și nimeni nu vi se va opune, datorită sabiei fratelui meu (…) Iată, fratele meu sparge lumea ca pe o nucă pentru ca voi să vă hrăniți cu ea”. Așa cum spuneam, masoneria este o organizație piramidală din care fac parte și adepții lui Iștar, și cei ai lui Marduk. Dacă era vorba despre două tabere aflate într-un conflict real, am fi avut două organizații, nu una singură care acționează ca un întreg. La fel ca în politică, Elita are membri de dreapta sau de stânga care sunt rivali, nu dușmani, și care, în momentele importante, lucrează împreună pentru a-și atinge scopurile. Chiar și în Apocalipsa lui Ioan, Desfrânata Babilonului (Iștar) este purtată pe spate de Fiară (Marduk). Ceea ce înseamnă că frații lucrează împreună. Nici nu s-ar putea altfel din moment ce, pentru a crea o constelație de sateliți care să înconjoare întreaga planetă, este nevoie de acordul și de cooperarea tuturor statelor, implicit a celor doi zei care le conduc din umbră. Ce ni se pregătește în Noua Ordine Mondială? Putem intui măcar o parte din ceea ce ne așteaptă?

Lumea evreiască este condusă de un singur grup, Marele Sanhedrin, ai cărui membri sunt atât sioniști, cât și ortodocși. După același model, o nouă ordine mondială poate fi instaurată cu un singur guvern la conducerea lumii, din care să facă parte atât adepții lui Marduk, cât și cei ai lui Iștar. În martie 2020 s-a făcut un prim pas spre această formă de guvernare, fostul prim-ministru al Marii Britanii, Gordon Brown, solicitând liderilor lumii să creeze un guvern mondial temporar pentru a lupta cu criza economică și medicală cauzată de pandemia de Covid-19. Iar politicienii și presa nu ezită să anunțe Noua Ordine Mondială. De exemplu, într-un editorial publicat în aprilie 2020 de The Wall Street Journal, fostul secretar de stat american Henry Kissinger declara că pandemia va modifica pentru totdeauna ordinea mondială, cu efecte asupra macroeconomiei, valorilor democratice și drepturilor individuale, iar Statele Unite trebuie „să înceapă urgent acțiunile de planificare pentru o nouă epocă”. Cu alte cuvinte, va urma o nouă ordine mondială fără democrație, fără drepturi individuale și cu macroeconomia grav afectată. Dar cu o conducere unică, cu un singur guvern controlat de aceeași doi zei malefici ai Pământului.

Dacă se va instala o singură conducere mondială, ne putem aștepta și la o singură monedă globală. Cel mai probabil o criptomonedă. O criză economică planetară, cauzată de pandemie, poate duce la prăbușirea unor monede. O eventuală destrămare a Uniunii Europene poate duce la prăbușirea euro, ceea ce ar însemna o catastrofă pentru statele care au renunțat la propriile monede pentru a o adopta pe cea europeană. Însă primul pas către o unică monedă este eliminarea banilor fizici. Iar cel mai eficient mod de a face asta rămâne frica de coronavirus. Deja ni se recomandă din toate părțile să renunțăm la plata cu bani lichizi și să folosim cât mai mult cardurile. În China, foarte puțini mai folosesc bani, majoritatea orientându-se către plata cu telefonul. Dacă ni s-ar sugera mai mult sau mai puțin subtil că fictivul coronavirus se transmite cel mai eficient prin bani, pe care îi atinge oricine, frica de Covid-19 ar putea convinge masele să renunțe la banii fizici și să folosească doar carduri. Fără bani lichizi am rămâne doar cu unii virtuali, fără acoperire în aur. Aparent pentru a compensa prăbușirea unor monede, fie ele și virtuale, se poate trece de aici cu ușurință la o singură monedă. Și pentru că marile puteri vor dori să și le impună pe ale lor, cea mai echitabilă variantă ar fi un compromis acceptat de toată lumea: o monedă nouă. Mai exact, o criptomonedă care nu ar aparține unui stat, ci tuturor. Astfel, toată lumea ar fi mulțumită. China deja a făcut un pas către această direcție, lansându-și în 2020 propria criptomonedă națională, numită Digital Currency Electronic Payment (D.C.E.P.). Oare cât mai durează până când Statele Unite ale Americii îi vor urma exemplul?

Se vorbește despre posibilitatea ascunderii unui microcip în vaccinurile obligatorii, prin care să putem fi controlați cu toții. O variantă logică, însă nu neapărat realizabilă. Nu este nevoie de ascunderea cipurilor în vaccinuri, ci de implantarea lor la cererea maselor. Eliminarea banilor fizici și folosirea doar a celor virtuali ar include în primă fază folosirea cardurilor bancare. Însă ce se întâmplă dacă se lansează o nouă alertă, că virusul se transmite prin carduri? Persoanele infectate ating cardurile bancare, pe care se așează coronavirusul. Le introduc în POS-uri sau bancomate, virusul intră acolo și ajunge pe cardurile altor oameni, care astfel se infectează. Pare o variantă fantezistă însă, dacă vom accepta minciuna transmiterii virusului prin banii lichizi, o vom accepta și pe aceasta. Astfel, s-ar căuta o soluție pentru înlocuirea cardurilor și cea mai eficientă ar părea cea a implantării microcipurilor cel mai probabil în mână. Astfel, într-un singur cip oamenii ar avea stocat cardul bancar, actul de identitate, cardul de sănătate, pașaportul, dovada vaccinării anti-Covid etc., ceea ce aparent ne-ar ușura mult existența. Printr-o simplă apropiere a mâinii cipate de dispozitivele contactless, oamenii ar putea realiza tranzacții fără a se expune pericolului. O idee care există deja în Apocalipsa lui Ioan din Noul Testament, unde Fiara cea mică sau Antihristul „îi silește pe toţi, pe cei mici și pe cei mari, și pe cei bogaţi și pe cei săraci, și pe cei slobozi și pe cei robi, ca să-și pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul”. În acest mod s-ar putea realiza microciparea oamenilor, fără a fi nevoie de ascunderea cipurilor în vaccinuri. În acest caz, ce rol are vaccinarea de care țin cu dinții conducătorii noștri? Nu știm exact. Nu știm dacă vaccinurile conțin nanoboți, microcipuri, aluminiu sau otrăvuri, dar un lucru este clar: dacă Elita își dorește atât de mult vaccinarea noastră, e clar că este importantă pentru ei. Și, mai mult ca sigur, face parte din planul de control al maselor. Cel mai probabil, rolul vaccinurilor este de a slăbi sistemul imunitar, pentru a-l face mult mai predispus la îmbolnăviri, ori chiar de a provoca afecțiuni care să transforme vaccinatul într-un sclav permanent al sistemului farmaceutico-medical. Sau poate provoacă sterilitate, pentru depopularea mult prea trâmbițată a planetei. Să ne amintim că Bill Gates a atras atenția asupra suprapopulării, susținând că singura soluție este vaccinarea.

Observăm că, de câțiva ani, se duce o adevărata campanie de îndepărtare a omenirii de valorile morale, de transformare a normalului în anormal și invers. Dușmanii ne sunt prezentați ca eroi și viceversa. Sub pretextul corectitudinii politice se iau decizii aberante, modificându-se percepția asupra realității. Să ne amintim că au fost distruse statui, interzise filme și schimbate titlurile unor cărți pentru că ar fi fost aparent rasiste. În România anului 2020, un partid a cerut interzicerea sloganului de campanie al altui partid, „O Românie fără hoție”, pentru că ar instiga la ură și la xenofobie. Se promovează în mod exagerat homosexualitatea și unele devieri sexuale (pedofilie, necrofilie etc.), prezentate ca fiind normale. E treaba fiecăruia ce face în intimitate și preferințele sexuale ale fiecăruia nu sunt decât treaba lui, atât timp cât nu se depășește măcar o limită legală din ce în ce mai puțin vizibilă. Însă promovarea intensă a homosexualității, de exemplu, devine cam suspectă. În ziua de astăzi, rar se mai găsesc filme fără homosexuali, găsim pe străzi afișe cu bătrâni care își declară homosexualitatea și sunt promovați inclusiv în funcții publice din ce în ce mai mulți travestiți ori transsexuali. Mai mult, deviațiile sexuale sunt promovate în rândul copiilor, cărora nu li se bagă pe gât homosexualitatea doar în filme și în desene animate, ci și în programa școlară. Sub aparenta educație sexuală, copiii sunt învățați de la cele mai fragede vârste cum să se masturbeze sau cum să întrețină relații intime inclusiv cu persoane de același sex. Netflix a fost în centrul unui scandal când a lansat un serial care promova pornografia infantilă, punând minori în ipostaze scandaloase. Și exemplele ar putea continua la nesfârșit, putând lejer să umple o carte. Se observă cu ochiul liber că această propagandă nu are nicio legătură cu egalitatea în drepturi, ci cu promovarea anormalității mai ales la capitolul sexual. Ceea ce înseamnă că există o agendă ascunsă în acest caz. De ce? Pentru că lipsa valorilor morale îndepărtează individul de evoluția spirituală, asigurând decăderea rapidă și sigură a societății. Cine este responsabil pentru această decadență a omenirii? Nu este greu de aflat, ținând cont că în cultele antice ale zeiței Iștar se practica prostituția, homosexualitatea și travestiul. Un imn al zeiței Inanna pentru regele sumerian Ișme-Dagan susține că zeița a primit de la Enlil și Ninlil capacitatea de a transforma bărbații în femei și femeile în bărbați, de a face băieții să se îmbrace în haine femeiești și fetele în haine masculine, de a pune fusuri în mâinile bărbaților și arme în cele ale femeilor. Se observă că această promovare intensă a anormalității are loc mai ales în statele controlate de supușii lui Iștar și astfel înțelegem că această încercare de degradare a omenirii are loc la ordinul zeiței.

Odată cu îndepărtarea de normalitate și de valori morale, omenirea se află într-un proces de robotizare care se realizează și prin eliminarea contactului fizic al oamenilor (distanțare socială, închidere în case, inocularea temerii că individul poate fi infectat de semenii săi) și mutarea lor în lumea virtuală. Avem școală online, muncă online, sex online, cumpărături online, socializare online, se pregătesc monede virtuale și microcipuri care conectează creierele umane la computere. În același timp se dezvoltă inteligența artificială, se construiește o imensă constelație de sateliți, care să înconjoare Pământul, se upgradează antenele de la sol cu noua tehnologie 5G (sau chiar 6G în cazul Chinei) și se instalează multe altele noi. Este evident că se urmărește conectarea tuturor oamenilor la o imensă rețea prin care putem fi urmăriți și controlați cu toții, care reprezintă totodată o uriașă armă, manevrată de inteligența artificială. Care, la rândul ei, pare să fie pregătită pentru unul dintre marii zei. Dacă Marduk își dorește ca inteligența artificială care controlează rețeaua să fie posedată de Enki, Iștar și-o dorește pentru ea. Nu degeaba Apocalipsa lui Ioan spune că i s-a dat Antihristului „să insufle duh chipului fiarei (inteligența artificială – n.a.), ca chipul fiarei să și grăiască și să omoare pe toţi câţi nu se vor închina chipului fiarei”. Cele două tabere lucrează împreună pentru a o construi, însă cine va pune gheara pe ea? Și de ce?

Se pare că evenimentele apocaliptice au fost descrise și de Nostradamus în stilul său criptic, în care recunoaștem cei doi zei rivali, Marduk și Iștar. Iată câteva dintre catrenele lui referitoare la acest subiect:

„Femeia masculină (Iștar – n.a.) se va îndrepta spre nord,

Va supăra aproape întreaga Europă şi restul lumii.

Două eşecuri o vor pune în dezechilibru,

Viaţa şi moartea vor întări Europa de Est.”

„Noi legi vor conduce pământuri noi

Spre Siria, Iudeea şi Palestina.

Marele imperiu barbar va decădea

Înainte ca Phoebus (Apollo / Marduk – n.a.) să-şi desăvârşească dominaţia peste secol.”

„Oamenii par să creadă că zeii

Trebuie să fi fost autorii marelui război.

Odată, demult, cerul era neînarmat,

Dar acum, cu mâna stângă (tabăra lui Iștar – n.a.), va fi adus pericolul.”

„Cei doi rivali vor coaliza

Când cei mai mulţi se vor uni cu Marte (Marduk – n.a.).

Conducătorul african este temător şi tremură,

Dubla alianţă e separată de flotă.”

„Marte (Marduk – n.a.) şi sceptru-i sunt ca soţul şi soţia.

Sub Cancer va izbucni un război devastator.

Curând va fi uns un nou rege,

Care multă vreme va linişti pământul.”

„La eclipsa totală de Soare

Monstrul se va vedea în lumina zilei.

Va fi înţeles greşit

Și nimeni nu va anticipa preţul.”

„Legile Soarelui şi ale lui Venus (planeta lui Iștar – n.a.) se vor ciocni

Potrivind spiritul profeţiei.

Nici una şi nici cealaltă nu se va auzi,

Legea marelui Mesia va domina legea Soarelui.”

„Când marele număr şapte va fi complet

Vor începe jocurile hecatombei (jertfă pentru zei la greci și romani – n.a.).

Nu departe de răscrucea mileniilor

Morţii se vor ridica din mormintele lor.”

Conform credințelor gnosticilor, Sophia, eonul decăzut, a reușit să-și asimileze eonul pereche, Theletos, devenind de două ori mai puternică. După ce a fost divizată forțat de Enlil în două entități diferite, Enki și Ninhursag, Sophia s-a divizat și mai mult în copiii acestora. Enki și-a asimilat două dintre cele trei fiice, pe Ninkurra și Uttu, la fel ca Sophia pe Theletos, grecii ilustrând acest amănunt prin povestea în care titanul Kronos își înghițea copiii. În final, eonul decăzut a rămas împărțit în patru zeități diferite: Enki, Ninhursag, Iștar și Marduk. După închiderea lui Enki într-o dimensiune paralelă și plecarea lui Enlil de pe Pământ, Iștar a rămas cu un singur rival la tronul planetei: fratele său, Marduk. Prin urmare, pentru a avea șansa de a-l învinge, și-a asimilat mama, fiind astfel formată din două părți dintre cele patru ale Sophiei. Ba chiar l-a asimilat și pe Ninurta, fiul lui Enlil și Ninhursag. Fiind de cel puțin două ori mai puternică decât fratele ei, a reușit să cucerească o mare parte din lume. Astfel înțelegem și de ce Marduk face tot posibilul pentru a-l elibera pe Enki: nu îl împinge iubirea pentru tatăl său, ci are nevoie de ultimul sfert din Sophia pentru a deveni egal cu rivala sa. Întoarcerea lui Enki în lumea materială ar însemna contopirea lui cu Marduk. Inițiații în secretele zeilor au simbolizat această contopire prin numărul 12. Marduk este din cele mai vechi timpuri echivalat de adepții săi cu cifra 6; Enki, egal cu el după cum susțineau miturile babiloniene, este reprezentat prin aceeași cifră. Cei doi, ca entități distincte, erau simbolizați prin numărul 66, adică cei doi zei 6 alăturați. Însă contopirea lor (6+6) a fost reprezentată prin numărul 12. Astfel înțelegem și care dintre cele două zeități era cea dominantă în acest amestec. Cifra 1 este primul dintre cei doi, tatăl, iar 2 ultimul, fiul. Dacă Marduk ar fi fost asimilatorul iar Enki cel asimilat, inițiații ar fi reprezentat contopirea lor prin numărul 21 (prima cifră fiind 2 ar fi însemnat că al doilea zeu era la conducere). Nu știm dacă tatăl este cel care își va „înghiți” fiul, la fel cum a făcut-o în mitologia sumeriană cu Ninkurra și Uttu ori în cea greacă cu zeii olimpieni, sau dacă Marduk este cel care își dorește să rămână entitatea dominantă. Indiferent dacă noul rege al Pământului va fi 12 ori 21, Apocalipsa lui Ioan susține că o va învinge și asimila în cele din urmă și pe Iștar: „cele zece coarne pe care le-ai văzut și fiara vor urî pe desfrânată și o vor face pustie și goală și carnea ei o vor mânca și pe ea o vor arde în foc” (17:16). Astfel, Sophia va fi din nou completă, într-un singur trup. Iar după  reîntregirea ei, textele apocaliptice profețesc că Enlil se va întoarce.

În Apocalipsa neotestamentară, după moartea „desfrânatei celei mari” (sau reîntregirea Sophiei) se va deschide cerul (cel mai probabil un portal din dimensiunea originară a eonilor) și va veni călare pe un cal alb un personaj care „se numește Credincios și Adevărat și judecă și se războiește întru dreptate”, îmbrăcat „în veșmânt stropit cu sânge și numele lui se cheamă: Cuvântul lui Dumnezeu”, cu ochii „ca para focului și pe capul lui sunt cununi multe și are nume scris pe care nimeni nu-l înțelege decât numai el”. Acest personaj, echivalat de creștinism cu Iisus (nimeni altul decât Enlil), nu va veni singur, ci însoțit de o armată numeroasă: „și oștile din cer veneau după el, călare pe cai albi, purtând veșminte de vison alb, curat” (19:15). În Evanghelia lui Matei se găsește aceeași variantă: „Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului și vor plânge toate neamurile pământului și vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere și cu slavă multă. Și va trimite pe îngerii săi, cu sunet mare de trâmbiță, și vor aduna pe cei aleși ai lui din cele patru vânturi, de la marginile cerurilor până la celelalte margini” (24:30-31). Cartea lui Enoh afirmă și ea că „el vine însoțit de zece mii dintre sfinții săi pentru ca el să aducă judecată împotriva lor și să-i nimicească pe toți nelegiuiții. Și pentru a osândi toate făpturile pentru faptele nelegiuite pe care le-au săvârșit în răutatea lor, și pentru toate lucrurile rele pe care păcătoșii nelegiuiți le-au vorbit împotriva lui” (1:3-9). În Cartea lui Daniel din Vechiul Testament, Enlil este numit Mihail: „în vremea aceea se va scula Mihail, marele voievod care ocrotește pe fiii poporului tău, și va fi vreme de strâmtorare cum n-a mai fost de când sunt popoarele și până în vremea de acum” (12:1). Același nume era preferat și de esenieni, în textul Războiul fiilor luminii împotriva fiilor întunericului, descoperit în apropiere de Marea Moartă, arhanghelul Mihail fiind „mâna Domnului” care „se va ridica împotriva lui Belial”. În hinduism, la finalul acestei ere, numite Kali Yuga, zeul Vișnu (același Enlil) se va reîncarna în Kalki și se va întoarce călare pe un cal alb, cu o sabie în mână, pentru a distruge demonii și păcatele din lume. În islam, salvatorul Mahdi va veni călare tot pe un armăsar alb, la fel ca în creștinism și în hinduism. Iar în zoroastrism, salvatorul care va sosi la sfârșitul timpului se numește Saoșiiant.

Toate textele apocaliptice susțin că va urma un război între cele două tabere: de o parte Sophia, Veghetorii și majoritatea oamenilor, iar de cealaltă Enlil, Celeștii și câțiva pământeni care le-au rămas fideli. În Apocalipsa biblică, Ioan povestea că a văzut „fiara și pe împărații pământului, și oștirile lor adunate, ca să facă război cu cel ce șade pe cal și cu oștirea lui”. Manuscrisul Războiul fiilor luminii împotriva fiilor întunericului susține și el că oamenii vor lupta alături de zei: „Iar puterile cerești se vor alătura oștirilor oamenilor, Fiii Luminii luptând împotriva Fiilor Întunericului cu adevărată putere dumnezeiască, în mijlocul strigătelor de război ale zeilor și oamenilor, în ziua prăpădului”. Același text mai spune că „Fiii Luminii vor avea sorți de izbândă de trei ori pentru a nimici puterile vrăjmașe, însă tot de trei ori vor fi puși pe fugă de oștile lui Belial. Atunci, puterea Domnului le va întări inimile și la cel de-al șaptelea atac mâna Domnului va birui până la urmă” și „El va apărea […] și va face ca adevărul […] aducând blestem asupra Fiilor Întunericului […] și ei se vor da prinși”. Revelația lui Ioan Teologul sau Apocalipsa lui pseudo-Ioan susține că zeul Sabaoth va coborî pe Pământ cu oștile sale cerești și îi va învinge pe cei răi. „Atunci Domnul va fi înfricoșător pentru ei, căci el va distruge pe toți dumnezeii pământului și înaintea lui se vor închina locuitorii ținuturilor celor mai de departe, fiecare din locul său” (2:11), este scris în Cartea lui Sofonie din Vechiul Testament. În Cartea lui Isaia se spune că „În ziua aceea Domnul se va năpusti cu sabia sa grea, mare și puternică, asupra leviatanului, a șarpelui care fuge, asupra leviatanului, a șarpelui încolăcit, și va omorî balaurul cel din Nil” (27:1). Același sfârșit al Sophiei este preconizat și de Apocalipsa lui Ioan: „Și s-au suit pe fața pământului, și au înconjurat tabăra sfinților și cetatea cea iubită. Dar s-a pogorât foc din cer și i-a mistuit. Și diavolul, care-i amăgise, a fost aruncat în iezerul de foc și de pucioasă, unde este și fiara și proorocul mincinos, și vor fi chinuiți acolo, zi și noapte, în vecii vecilor” (20:9-10). Tot aici se spune că va urma o judecată a păcătoșilor, care vor fi aruncați în același loc: „cine n-a fost scris în cartea vieții, a fost aruncat în iezerul de foc” (20:15). Gnosticii susțineau că Sophia a fost iertată și eliberată la un moment dat, prin urmare bătălia apocaliptică lipsește din scrierile lor. În Pistis Sophia, Iisus spune că a eliberat-o din Haos „iar Gavril și Mihail au adus șuvoiul de lumină peste trupul materiei lui Pistis Sophia și au pus în ea toate puterile de lumină ce fuseseră luate de la ea. Și trupul materiei ei a primit lumină cu totul. Și toate puterile din ea, a căror lumină a fost luată, au primit lumină și au încetat să mai ducă lipsă de lumină, fiindcă ele au primit lumina lor care a fost luată de la ele, căci li s-a dat lumina prin mine” (capitolul 64). Apoi, mai spunea el, „am luat-o pe Pistis Sophia și am urcat-o într-un tărâm ce se află sub cel de-al treisprezecelea eon. Și i-am dat ei un nou mister al Luminii, care nu este cel al eonului ei, tărâmul celor nevăzuți. Și i-am dat ei un cânt de laudă al Luminii, ca de acum înainte arhonții eonilor să nu mai poată avea putere asupra ei. Și am așezat-o în tărâmul acela până ce voi veni după ea, ca să o duc în tărâmul ei, ce se află în înalt” (capitolul 74). Tot atunci i-a făcut și o promisiune: „voi pecetlui tărâmurile lui Authades și pe toți arhonții care te dușmănesc pe tine, căci tu ai crezut în Lumină. Și voi mai pecetlui tărâmurile lui Adamas și ale arhonților săi, pentru ca niciunul dintre aceștia să nu lupte împotriva ta, până când nu li se va plini vremea și până când nu va veni vremea hotărâtă când Tatăl meu îmi va porunci să iau de la ei lumina lor” (capitolul 75). În cele din urmă, Iisus a dus-o în cel de-al treisprezecelea eon, printre „cei douăzeci și patru de nevăzuți”. Însă, ținând cont că gnosticii o venerau pe Sophia, considerând-o cea care le-a adus cunoașterea, este normal să fi preferat un sfârșit fericit al poveștii ei. Care nu este obligatoriu unul adevărat.

Apocalipsa lui Ioan susține că, după câștigarea bătăliei finale, Iisus / Enlil va locui pe Pământ, alături de adepții săi, care vor trăi veșnic într-o stare eternă de fericire. Cel puțin asta este interpretarea creștinilor deși, la fel ca restul textelor apocaliptice, Apocalipsa neotestamentară dă de înțeles că Pământul va fi distrus. „Iată ziua lui Yahweh, ea vine aprigă, mânioasă și întărâtată la mânie ca să pustiiască pământul și să stârpească pe păcătoși de pe el. Luceferii de pe cer și grămezile de stele nu-și vor mai da lumina lor; soarele se va întuneca în răsăritul lui și luna nu va mai străluci. Atunci voi pedepsi lumea pentru fărădelegile ei și pe cei nelegiuiți pentru păcatele lor. Voi smeri mândria celor îngâmfați și obrăznicia celor cruzi o voi arunca la pământ. Voi face ca oamenii să fie mai rari decât aurul cel mai scump, mai căutați decât aurul de Ofir. Pentru aceasta voi prăbuși cerurile; și pământul se va clătina din locul lui, din pricina mâniei lui Yahweh Elohim, în ziua iuțimii mâniei lui” (13:9-13), afirmă Cartea lui Isaia din Vechiul Testament. „«Voi nimici totul de pe fața pământului», zice Yahweh. «Voi nimici oamenii și dobitoacele, păsările cerului și peștii mării! Voi face să se poticnească nelegiuiții și voi pierde pe oameni de pe fața pământului», zice Yahweh” (1:2-3), „Nici aurul, nici argintul nu vor putea să-i izbăvească în ziua mâniei lui Yahweh, căci tot pământul va fi mistuit de focul mâniei lui; căci el va distruge, da, va pierde într-o clipă pe toți locuitorii pământului” (1:18), se spune în Cartea lui Sofonie. În Apocalipsa lui Ezra, zeul care își anunța întoarcerea declara: „îmi voi întinde brațul și voi apuca lumea din cele patru colțuri și îi voi aduna pe toți în Valea lui Iosafat și voi șterge sămânța oamenilor ca lumea să nu mai fie (…) Apoi voi arde optzeci de părți din cer și opt sute de părți din pământ (…) Pentru că vrăjmașul se va ascunde la auzul trâmbiței, este destul acest lucru ca să topesc pământul dimpreună cu toți vrăjmașii spiței omenești”. În zoroastrism, metalele din munți vor fi topite și vor umple Pământul ca niște râuri de lavă, care vor arde păcătoșii. În Revelația lui Ioan Teologul sau Apocalipsa lui pseudo-Ioan, zeul Sabaoth anunța: „Atunci voi trimite îngerii mei peste toată fața Pământului din care vor pârjoli 8500 de coți iar munții cei înalți vor fi mistuiți de foc; toate stâncile vor fi topite de pară și se vor preface în praf, toți pomii vor ajunge cenușă. Se va șterge urma oricărei fiare ce umblă pe fața pământului și a oricărei târâtoare ce mișună, și nicio pasăre ce zboară-n văzduh nu va mai fi; nimic nu va mai mișca pe pământ, iar pământul va rămâne nemișcat”. La fel ca în Apocalipsa neotestamentară, după ce Mielul va rupe pecețile Cărții, stelele vor cădea din ceruri, Luna se va ascunde, Soarele își va opri lumina, cerurile vor dispărea, Pământul se va rupe, jumătate din mare se va evapora iar iadul se va arăta. „Apoi Domnul va mătura păcatul de pe pământ, care va rămâne în urmă alb ca zăpada, făcându-se curat precum o foaie de hârtie, fără peșteri, munți, dealuri ori stânci; drept și alb ca zăpada va fi pământul de la un capăt la celălalt. Iar frâiele pământului vor fi arse în foc”. Îngerul Telemah va strânge la un loc mulțimea păcătoșilor, apoi va lovi Pământul, care se va desface în mai multe părți. În final, demonii și oamenii vor fi judecați.

În zeul care se va întoarce pentru a-i distruge pe Veghetori îl recunoaștem pe Enlil. Însă de ce plănuiește el distrugerea întregului Pământ, ținând cont că este apărătorul omenirii? Să se fi răzgândit în ceea ce ne privește? Apocalipsa lui Ioan spune că Sophia, Veghetorii și restul adepților lor vor fi aruncați „în iezerul de foc și de pucioasă” și „vor fi chinuiți acolo, zi și noapte, în vecii vecilor”. Adică vor fi închiși pentru totdeauna într-o dimensiune imaterială, cel mai probabil același Tartaros. Prin urmare lumea materială, prima închisoare a Sophiei, va deveni inutilă. Așadar, Enlil plănuiește să distrugă Universul material și să elibereze spiritele prinse în ciclul reîncarnărilor, care astfel se vor întoarce la sursă. În cartea sa biblică, Ioan sugerează subtil această variantă: „Și am văzut cer nou și pământ nou. Căci cerul cel dintâi și pământul cel dintâi au trecut; și marea nu mai este” (21:1). „Cer nou și pământ nou” nu înseamnă decât o lume diferită de cea în care ne aflăm, idee care reiese și din versetul: „Și am văzut, iar, un tron mare alb și pe cel ce ședea pe el, iar dinaintea feței lui pământul și cerul au fugit și loc nu s-a mai găsit pentru ele” (20:11). În alte pasaje, Ioan mai spune: „Iată, cortul lui Dumnezeu este cu oamenii și el va sălășlui cu ei și ei vor fi poporul lui și însuși Dumnezeu va fi cu ei. Și va șterge orice lacrimă din ochii lor și moarte nu va mai fi; nici plângere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi, căci cele dintâi au trecut” (21:3-4), „Și moartea și iadul au fost aruncate în râul de foc” (20:14), „Și noapte nu va mai fi; și nu au trebuință de lumina lămpii sau de lumina soarelui, pentru că Domnul Dumnezeu le va fi lor lumină și vor împărăți în vecii vecilor” (22:5). O lume fără moarte, suferință și Soare nu poate fi cea materială, ci doar cea din care provin toate ființele, dimensiunea eterică a eonilor. Pistis Sophia vorbește și ea despre „plinirea eonului, care este înălțarea universului; adică desfacerea universului și înălțarea completă a numărului sufletelor desăvârșite ale moștenirilor Luminii” (capitolul 86), pasaj din care reiese distrugerea universului material și întoarcerea spiritelor în lumea eonilor. În același capitol se mai spune că „toți arhonții care s-au căit vor sălășlui și ei în tărâmul în care au fost așezați, până când sufletele Luminii vor fi înălțate toate laolaltă” și că „toate sufletele oamenilor ce vor primi misterele Luminii vor fi înaintea tuturor arhonților care s-au căit și vor fi înaintea tuturor celor din tărâmul din Mijloc și a celor din întregul tărâm din Dreapta și vor fi înaintea celor din întregul tărâm al Comorii Luminii”. De aici înțelegem că, după distrugerea lumii materiale, toate spiritele se vor întoarce în lumea eonilor, inclusiv entitățile malefice care se vor căi (mai puțin cele care îi vor rămâne fidele Sophiei, ce vor fi închise alături de ea într-o dimensiune imaterială). În zoroastrism oamenii vor deveni asemenea zeităților nemuritoare Ameșa Spentas, adică vor trăi fără hrană, foame, sete sau răni, corpurile lor vor deveni foarte ușoare și se vor uni cu marele zeu Ahura Mazda. Acesta este rolul „Judecății de apoi” din creștinism, iudaism, islam, zoroastrism și unele curente ezoterice, momentul în care morții vor învia pentru a fi judecați: stabilirea dimensiunii imateriale în care va ajunge fiecare entitate, adică cea a eonilor ori Tartaros. Despre această judecată Ioan scria: „Și am văzut pe morți, pe cei mari și pe cei mici, stând înaintea tronului și cărțile au fost deschise; și o altă carte a fost deschisă, care este cartea vieții; și morții au fost judecați din cele scrise în cărți, potrivit cu faptele lor. Și marea a dat pe morții cei din ea și moartea și iadul au dat pe morții lor, și judecați au fost, fiecare după faptele sale” (20:12-13). Dacă spiritele au fost smulse de Sophia din Enlil se pare că, în cele din urmă, cele întoarse în lumea eonilor se vor reuni cu el. Textul Poimandres din Corpus Hermeticum susține această variantă: „Și apoi, aceștia, în grup, se duc la Tatăl, se încredințează Puterilor și, devenind Puteri, sălășluiesc în Zeu. Acesta este țelul cel bun al celor care au dobândit cunoașterea – a fi una cu Zeul” (1:26). Pistis Sophia nu specifică acest amănunt, însă îl sugerează în capitolul 96, unde Iisus anunța: „Acum, în vremea aceasta, nu doar că veți stăpâni împreună cu mine, dar toți oamenii ce vor primi misterul Inefabilului vor fi împărați împreună cu mine în împărăția mea. Și eu sunt ei și ei sunt eu”. Referitor la „fiecare om ce va primi misterul acela al Inefabilului și îl va împlini în toate felurile și în toate înfățișările sale”, Iisus spunea în același capitol: „omul acela este eu însumi și eu însumi sunt omul acela”. Identificându-se cu spiritele aleșilor, Enlil dă de înțeles că se vor uni cu toții și vor forma o singură entitate, așa cum au fost la început. Iar lucrurile vor reveni la normal în acea lume idilică, netulburată de Sophia, închisă pentru totdeauna într-o dimensiune din care nu mai poate evada. Cel puțin asta susțin textele apocaliptice. Dar ce ne garantează că ele profețesc într-adevăr viitorul? Absolut nimic.

Putem bănui că imensa rețea de sateliți, navele spațiale, computerele cuantice, roboții, inteligențele artificiale și, în principiu, toate armele moderne sunt pregătite de Veghetori pentru războiul împotriva Celeștilor, conflictele armate de până atunci, dintre pământeni, reprezentând doar antrenamente pentru cel final. Cel puțin pentru asta se pregătesc Enki și Marduk, care nu iau în calcul decât varianta reîntregirii Sophiei. Iștar, însă, de ce și-ar dori asta? Dacă textele apocaliptice prevăd într-adevăr viitorul, înseamnă că, după reîntoarcerea lui Enki, ea va fi ucisă iar Celeștii se vor întoarce pentru bătălia finală și vor distruge Pământul. Prin urmare, interesul ei este să împiedice reîntregirea Sophiei. Iar asta se poate realiza împiedicând întoarcerea lui Enki. Poate din acest motiv încearcă să controleze ea rețeaua care va înconjura planeta, pentru a supraveghea toate colțurile Pământului în speranța că îl va găsi pe Enki imediat după ce se va întoarce. Scopul ei este să devină „Dumnezeu pe Pământ”, simbolizat prin numărul 17, și poate deveni controlând rețeaua. Majoritatea religiilor susțin că toate ființele vii sunt conectate și că Dumnezeu există în fiecare dintre ele. Prin urmare, viața pe Pământ poate fi considerată o rețea controlată de zeul suprem. Constelația de sateliți și antenele terestre încearcă să creeze o copie artificială a rețelei naturale, o rețea controlată de o inteligență artificială, la care sunt conectați toți oamenii. Iar dacă Iștar reușește să se contopească cu acea inteligență artificială, va deveni cu adevărat dumnezeul Pământului, care trăiește simultan în fiecare dintre noi. Ceea ce ar trebui să-i hrănească suficient enormul orgoliu și dorința de putere. Ajungând în această postură, nu are nevoie să-și asimileze adversarii, ci doar să-i închidă undeva de unde nu vor mai putea fi readuși în lumea noastră. Neasimilându-i, Sophia nu se va reîntregi, prin urmare Celeștii nu se vor întoarce pentru a distruge Pământul. Iar ea poate să conducă planeta mult și bine, nefiind deranjată de nimeni. Nici de Celești, nici de ceilalți conducători ai Veghetorilor. Însă, din câte ne-a arătat istoria ocultă a lumii, indiferent unde vor fi închiși inamicii ei, există șansa să se întoarcă mai devreme sau mai târziu și poate chiar să o învingă. Așa că toate variantele posibile par să ducă la același punct, reîntregirea Sophiei părând a fi iminentă, Iștar fiind nevoită ori să-și asimileze adversarii, ori să se lase asimilată. Ceea ce pare bizar, ținând cont că în general putem face o sumedenie de alegeri care să ducă la și mai multe rezultate diferite. Însă nu și în acest caz. Ca și cum cineva a stabilit un scenariu și face tot posibilul să fie pus în aplicare. Cineva mai puternic decât zeii, care nu se pot opune destinului stabilit de el. Cineva care demonstrează că zeii nu sunt decât marionetele sale, pe care le manevrează după bunul plac. Cine ar putea fi această ființă?